pur și simplu nu puteam să mă uit mai mult de două secunde în ochii ei. îmi făcea stomacul s-o ia razna, de parcă Godzilla purta o luptă crâncenă cu KingKong acolo.
— vin-o după mine, îți voi arăta drumul, spun luând-o la pas.
ea se apropie alergând de mine, încercând să țină pasul cu mine. adevărul era că eram cu un cap și jumătate mai înalt decât ea. însă înălțimea ei micuță față de a mea, o făcea să fie și mai drăguță.
— ne-am mai întâlnit? întreb eu, fără să-mi dau seama.
— nu sunt sigură. am fost plecată mulți ani, nu am mai trecut pe aici de mult timp, a zis ea.
— aici este, îi spun, întinzând degetul spre ușă.
— mulțumesc! a spus ea, privindu-mă în ochi.
pentru a nu știu câta oara în acea zi, am simțit cum stomacul o ia complet din loc.
CITEȘTI
ochii ei
Short Story„cel mai plăcut sentiment este să faci ceea ce oamenii îți spun că nu poți face"
