Părinții,doar vina lor/Divorțul

37 2 3
                                    


Doar pe mine ma doare si ma deranjeaza faptul ca o mare parte din familile din Romania ajung la divort?


Gadeste-te la asta: O femeie si un barbat (Sau doua persoane de acelasi sex...) isi unesc destinele. Sunt fericiti,dau nastere unor copii inocenti ,iar apoi cand totul este roz,parca incepe ca acest peisaj plin de armonie sa devina tot mai negru. Datorita infidelitatilor,viciilor,banilor insuficenti sau chiar violentei(fizica sau verbala) apar certuri care dau o aroma amara acelui peisaj perfect care se stinge usor-usor. Cum am spus,apar certuri,discutii, usi trantite, strigate si poate chiar si lovituri,vanatai. Dar,cea mai mare problema: Acei copii inocenti sunt obligati sa participe la acele discutii,sa priveasca cu groaza cum tatal lor(de regula,adica nu cred ca vedeti un barbat speriat si batut de o femeie) candva vesel si iubitor a devenit un monstru... Acei copii....Cu ce sunt ei de vina? Din cauza acelor parinti egoisti acesti copii cad si nu mai pot sa s ridice,din cauza lor visele lor sunt distruse,din cauza lor ei(copiii) poate nu mai au niciun viitor,deoarece in asemenea conditii ei ce invata? Ca este ok sa te lasi batuta sau sa iti bati nevasta etc... Acesta este doar un exemplu. Ei pot invata ca ceea ce este total gresit este normal. Si ,asa, isi vor distruge si ei familia intemeiata la randul lor. Am spus mai sus "parinti egoisti".De ce? Simplu: Daca n-ar fii egoisti poate ca ar divorta si nu ar mai exista atata tensiune ,iar acei copii nu s-ar mai simti asa. Daca nu mai exista nici o cale de pace ,mai bine sa se desparta si copiii normal,vor ramane la mama(*de la 10 ani ei pot decide cu cine vor sa stea* deci.... sau la tata) si celalalt parintele sa continue sa isi viziteze fiul/fiica ,altfel se va simti abandonat. Oricum va simti asta. Vedeti?Exista si o parte negativa. Gata cu tensiunea,cu tipetele,cu tot, dar ...Acel copil nu isi doreste asta! El vrea sa se reintoarca la acele momente de liniste si pace,nu sa ramana,oarecum,fara un parinte. Asa ca,ce este de facut? Acel copil inocent ,va avea sufletul plin de durere,mintea neagra si atunci?Si atunci ne plangem ca oamenii secolului 21 sunt cei mai tristi. Ca exista copii,adolescenti,emo. Pai cum sa nu existe? Ei se plang ,dar este doar vina lor! Ei nu pot intelege,ei spun ca si lor le-a fost greu,va fii bine, lucruri care sunt minciuni. Cum sa fie bine cineva,un suflet pur , cand dupa o perioada frumoasa plina de pace din viata lor ,deodata se trezesc in camera lor cu spatele la perete ,plangand tacut in perna ,nestiind ce se intampla, scandal dupa scandal. Cum sa fie bine? Le-a distrus viata,viitorul. Si care este solutia lor? Nepasarea sau ,mai rau, ii trimit la un psiholog/consilier. De ce mai rau? Acel psiholog nu te ajuta cu nimic. Doar daca se pune sa spui povestea de o mie de ori si te face sa iti amintesti totul. NU! Singurul care te poate ajuta esti tu!Acel copil este in cadere libera,dar tot el se trezeste intr-o zi si isi spune "De ce?De ce mie? Imi urasc viata!" si de aici exista doua variante:

(1)Apoi,dupa atata durere indurata,spune stop si singura metoda pe care si-o imagineaza este sinuciderea. Si asta si face. Se taie,plange, si intr-o zi ajunge sa fie gasit mort,ori vazut la stirile de la ora 17. Sau poate nici gasit. Nu pot exclude ca ar putea sa fuga. Si,datorita unor parinti idioti(scuzati-mi adjectivul )uite la ce se ajunge...dintr-un suflet pur si bun la un suflet pierdut ,la un copil fara adapost deoarece a ales sa fuga de acasa sau un eventual cadavru.

(2)Apoi,in timp,are puterea sa spuna NU durerii si poate trai fericit mai departe,dar poate face mai taziu aceeasi greseala pe care au facut-o parintii cu el/ea ...

Asa ca nu exista prea multe de facut...vedeti?Un divort poate costa o viata.Se poate ca acel copil sa nu mai vorbeasca cu unul dintre parinti,se poate ajunge ca acel copil sa ajunga la orfelinat sau sa ramana fara casa ori la alte rude...se poate ajunge la multe. Asa ca ar trebui sa fie tras un semnal de alarma. Dar cu ce pot ajuta eu? Sunt doar o scriitoare de pe Wattpad. Cine sa imi dea mie ascultare? Zic si eu,in loc sa bage reclame de la Telekom ,mai bine ar anunta chestii de genul...

NU NEG ca pot sa fie si cazuri fericite unde acel copil poate trai in pace mai departe...Dar nu mereu...

Asa ca,daca simtiti asta sa stiti ca trebuie sa faceti singuri terapie cu voi si nimeni nu va poate ajuta....vorbiti cu parintii,faceti tot ce puteti sa fiti fericiti.Meritati! Si nu uitati, nu este inca nimic fara speranta! Fiti deschisi la lucruri noi,vorbiti cu parintii,macar incercati, socializati,duceti-va afara cu prietenii(sau singuri daca nu aveti),dar facati ceva ...daca ei nu se feresc ca sa nu te raneasca, fereste-te tu!


Suflete în fumWhere stories live. Discover now