Imi este frica ca acea persoana poate fi in casa mea. Incerc sa uit de asta. Ma duc la baie si imi fac rutina de seara dupa care ma bag in pat. Incerc sa adorm dar nu reusesc, ma tot gandesc la acele biletele. Dupa ce m-am gandit mai mult, m-am decis sa ii spun mamei dimineata si sa fac ceea ce mi se intampla public.
Pana la urma reusesc sa adorm si ma trezesc dimineata din cauza alarmei de la telefon. Este ora 5:30 a.m.. M-am trezit atat de dimineata pentru a face public tot ceea ce mi s-a intamplat pana acum. Recunosc, am mai inflorit putin povestea, dar nu prea mult, nimeni nu isi va da seama.
Acum este ora 6:30 a.m.. Mama intra in camera crezand ca eu inca dorm. Este surprinsa cand vede ca sunt treaza.
-Pavelina, ce s-a intamplat? ma intreaba mama.
-Mamy, stai jos, am ceva sa iti spun. ii spun eu mamei.
Mama se aseaza pe pat langa mine curioasa sa ma asculte.
-Ok....mama am sa iti spun ceva. De ceva timp sunt amenintata de cineva. Imi trimite biletele, o data cred ca m-a urmarit si pana acasa, pentru ca am vazut ca cineva tot mergea in spatele meu si cand eu ma opream se oprea si el si incerca sa se asunda, dar eu il vedeam. M-a si amenintat o persoana o data cu in cutit la gat.... nu termin de spus povestea ca mama ma intrerupe.
-Si cine era? Daca l-ai mai vedea pe strada l-ai recunoaste? ma intreaba ,mama ingrijorata.
-Ammmm....nu cred....pentru ca.....aaa....aaa( nu stiam ce sa zic, imi era frica sa nu spun ceva gresit)... pentru ca ....( imi veni o idee) pentru ca puta o cagula. Nu i-am vazut fata.
Incep sa plang pentru ca mama sa ma lase in pace.
-Nu plange! imi spune mama. Mai am o singura cerinta. Imi poti arata biletelele.
Ma indrept spre dulap si scot un bilet. Mama il citeste.
DIN PERSPECTIVA ALEXANDREI:
Pavelina pare ciudata. Imi intinde un bilet iar eu il citesc:
Esti ca si moarta. Stiu ca stii ca eu te-am amenintat cu cutitul si vezi ca azi la ora 12:30 vei primi un colet. Sper sa iti placa.
Ma opresc din citit. Imi este frica pentru Pavelina. Totusi o las sa mearga la scoala.
DIN PERSPECTIVA PAVELINEI:
Plec la scoala. Cand ajung in scoala vad ca toata lumea vine la mine si ma intreaba daca sunt bine, daca imi este frica, cum ma simt! Nu sunt obisnuita cu atata atentie, dar recunosc, imi place! Ma simt bine sa stiu ca cuiva ii pasa de mine! Ziua de azi la scoala a fost foarte ciudata, nu am mai fost fraiera clasei, si mai de graba ceam mai populara. Ma pot obisnui cu asta.
Din pacate aceasta zi de scoala s-a terminat, si azi e vinery, deci maine nu voi mai veni la scoala. Acum este ora 12:00 si la 12:30 voi primi in colet, deci trebuie sa ajung acasa cat mai repede.
DIN PERSPECTIVA ALEXANDREI:
Pavelina a plecat la scoala, dar imi este teama sa nu i se intample ceva rau. Gata m-am hotarat, am de gand sa angajez in detectiv particular. O prietena a crezut ca copii ei ii ascund ceva si a angajat in detectiv particular, si a fost foarte multumita. O sun si ii cer numarul de telefon. Dupa ce il aflu tastez repede in telefon si apelez. Cineva imi raspunde si o voce masculine imi vorbeste.
-Buna ziua, Mark William la telefon.
-Buna ziua domnule William, eu sunt Alexandra White si va sun sa va cer in serviciu!
-Da, spuneti, cu ce va pot ajuta? intreaba domnul William.
-As pefera sa nu va spun la telefon. Daca doriti puteti veni la mine acasa. spun eu.
-Ok, spuneti-mi adresa si vin.
Dupa ce ii spun adresa urmeaza ca la ora 11:00, domnul William sa vina si sa imi spuna daca este de accord si vrea sa ma ajute.
Acum este ora 10:59, si mai este in minut pana doamnul William sa ajunga. Ma uit in continuu la telefon asteptand sa se faca ora 11:00. Exact cand ceasul se schimba de la 10:59 la 11:00, cineva bate la usa. Nu imi vine sa cred cat de punctual este domnul William. Ma indrept spre usa si cand o deschid observ in domn in jur la 40-50 de ani, cu par alb in cap, si o fata linistitoare.
-Buna ziua, doamna Alexandra White? Eu sunt detectivul Mark William.
Dupa ce il poftesc in casa, ne asezam pe canapea si incepem sa vorbim. Dupa ce ii spun ce in ce sens vreau sa ma ajute, accepta bucuros si incepem sa discutam mai multe detalii. Este ora 12:00 si stiu ca Pavelina mai are putin si ajunge acasa. Domnul William pleaca si se asigura sa nu fie vazut.
DIN PERSPECTIV PAVELINEI:
Am ajuns acasa si din fericire inca nu a ajuns coletul. Nu am de gand sa ii spun mamei ca am postat povestea mea pe internet. Urc in camera mea si vad ca este 12:20. Cobor jos si astept sa soseasca coletul. Se face ora 12:30 si astept sa soseasca coletul. Cineva bate la usa. Ma indrept spre usa si cand o deschid vad ca in fata usii este o cutie mare. Mama este in bucatarie si nu cred ca a auzit usa asa ca iau cutia in camera mea. O deschi si vad ca in ea in cutit murder de sange si o sticla invelita in servetele. Cand o dezveles din servetele vad ca este plina cu in lichid rosu-inchis, presupun ca e sange. Nu am de gand sa ii arat mamei ce am primit in pachet petru ca si-ar face foarte multe griji. Ascund continutul cutiei in dulap intre haine. Imi deschid laptopul si incep sa mai scriu la cartea mea. Cand termin de scris postez ultimul capitol pe Wattpad. Ma uit la ceas si vad ca au trecut 6 ore. Ma duc jos la bucatarie si incerc sa ma port normal. Mama se pare ca a uitat de coletul pe care trebuia sa primim. Imi mananc cina dupa care ma duc la baie si imi fac rutina de seara, dupa care ma duc in camera si mai stau gandindu-ma ce sa mai scriu la cartea mea, pentru ca vad ca nu am prea multi cititori.
DIN PERSPECTIVA ALEXANDREI:
Pavelina a mers la culcare si asta inseamna ca il pot suna pe detectivul William.
-Buna seara, ma iertati ca va deranjez la aceasta ora, dar nu am terminat sa vorbim astazi. Ma intrebam daca puteti sa o urmariti pe Pavelina maine?
-Buna seara, mi-at face placer sa o urmaresc pe Pavelina maine si va anunt imediat ce voi afla ceva.
Ok....gata si cu acest capitol sper ca va placut, si va rog sa imi spuneti daca vreti si povestea pe care o scrie Pavelina in carte si voi face in capitol special pentru acest subiect. Nu uitati daca aveti timp si vreti, sa faceti o coperta si veti deveni un personj principal.
