Stau cam 2 ore meditand asupra cazului, pana cand aud o bataie in usa. Cred ca sunt colegii Pavelinei. Ma ridic din pat si ma indrept spre usa. Deschid usa si vad 3 baieti si 2 fete in fata usii mele. Ii poftesc in casa si ii conduc in camera de zi.
-Buna, eu sunt detectivul Mark William, si dupa cum deja ati aflat eu anchetez cazul colegei voastre Pavelina White. spun eu
-Eu sunt Edy, si nu inteleg cu ce va putem ajuta noi. spune unul dintre baieti.
-Pai... Edy, cum deja stii, colega ta, Pavelina a primit niste biletele de amenintare banale....spun eu, dar nu apuc sa termin ca Ema, una dintre fete ma intrerupe
-Cum adica doar niste biletele banale, Pavelina a fost amenintata, cineva a intrat in casa ei, si acum ce? Acum e rapita. Deci asta numiti dumneavoastra doar niste biletele banale? spune Ema.
-Nu m-ai lasat sa termin, la inceput au fost niste biletele banale, dar acum toata situatia s-a agravat. Am nevoie sa imi spuneti cate ceva despre Pavelina. Edy, te rog sa incepi tu. ii spun eu lui Edy.
-Nu va pot spune prea multe, pana sa posteze acel articol pe internet, Pavelina era foarte retrasa si nu avea prieteni. Nu va pot spune prea multe. Am vorbit cu ea vineri, cand a venit la scoala dupa ce a postat articolul pe internet, dar nu parea prea speriata. spune Edy.
Nimeni nu a mai avut ceva de adaugat in afara Gabrielei, care m-a informat ca Pavelina creste fara tata.
Ii las pe copii sa plece, dupa care iar ma asez in pat sa meditez asupra cazului. De odata imi dau seama ce mi-a scapat, dar nu vreau sa iau decizii pripite. Scriu idea pe o foaie dupa care o bag in dulapul biroului. Acum at cam trebui sa o sun pe doamna White sa ii mai pun cateva intrebari. Acest caz a inceput sa ma captiveze, deci nu am de gand sa renunt acum. Nu o voi lasa pe Pavelina pe mana unor oameni fara scrupule.
-Buna seara,imi pare rau ca va deranjez la aceasta ora doamna White, dar as dori sa va spun cateva intrebari, daca se poate. spun eu.
-Desigur, va spun tot ce vreti, doar sa imi aduceti copilul acasa. spune doamna White.
-Pai prima data, as dori sa aflu daca ati lasat-o pe Pavelina singura acasa de cand ati aflat ca a primit primul biletel.
-Nu, nici inainte nu o lasam singura acasa, eu sunt scriitoare, deci stau acasa mai tot timpul. Dar de ce intrebati? ma intreaba doamna White.
-Pai, fiica dumneavoastra a publicat pe internet in articol in care spunea ca a vazut ca cineva era cineva in casa, chiar atunci cand era singura acasa. Dar, nu am avut placerea sa il cunosc pe tatal Pavelinei. Imi puteti spune de ce?
-Pai....tatal Pavelinei a murit intr-un accident de masina. Tocmai ce o nascusem pe Pavelina, si el venea la spital sa ne viziteze, dar a fost prin intr-o reglare de conturi, si a fost impuscat. imi spune doamna White plangand.
-Imi pare rau, nu am vrut sa fiu indiscret, dar am nevoie de cat mai multe informatii. spun eu.
Dupa ce termin discutia cu doamna White, cineva arunca cu o piatra in geam. Din fericire nu m-a nimerit, dar a produs cateva pagube.
Scot rapid capul pe geamul spar, dar nu vad pe nimeni. Ma indrept spre piatra si vad ca pe ea se afla un bilet. Il desfac si vad....
Iar va tin in suspans, dar na, sper ca nu ma urati. Sper ca va place acest capitol si va rog sa imi mai lasati idei in comentarii. Multumesc anticipat. Pwp :*
