Ai lucruri pe care nu le-ai spus niciodata oamenilor?
Nu. Nu le-am spus niciodata ca eu nu pot pierde. Nu m-am nascut ca simplu muritor cum nici n-am sa mor lipsit de ceea ce ma face sa ma simt in viata. Odata sau niciodata am fost ca tine, traind mereu cu imaginea oamenilor pe care ii dezamageau sau ma dezamageau in subconstient.Astazi nu-mi permit sa continui. Analizand dintr-un punct de vedere introspectiv problematica construirii atasamentelor intre oameni , ajungeam la concluzia ca niciodata n-o sa fiu multumit cu garantiile oferite de ei. Indiferent ce presupuneau sex, comunicarea sau companie. Prezentul incepe cand am inceput sa-mi construiesc garantii pe resursele altora, implicit pe psihicul lor care se degrada progresiv pe masura ce continuam relationarea. Dependenta unor substante se trateaza de regula prin consumul altei substante care are ca rol anularea placerii furnizate de primul consum , in schimb dependenta de oameni nu se vindeca.
In decursul timpului , analizandu-mi profesia si abilitatile , concluzionez, desi fericit ca n-am reusit sa tratez niciun om de problema lui anuland-o sau reducandu-i din efecte. Tot ce am facut a fost sa ofer o noua perspectiva asupra lucrurilor , desi in prim plan favorabila lor , inconstient ii ducea spre un drum care nu indica vreun capat de linie sau vreo ruta ocolitoare , mai putin varianta pe care obisnuiesc s-o numesc " salvarea" dupa numele unui vechi pacient care si acum e motivul unor nopti pierdute.
Adica sinucidere? Asta presupune drumul?
Oh, esti printre favoritii mei si in acelasi timp printre masa majoritara care ascultandu-ma s-a gandit la acelasi lucru.
Si nu , te rog , nu-ti impreuna bratele ca si cum as vrea sa-ti spun ca esti o persoana normala, in ciuda eforturilor tale persistente de a parea necomuna. Sa nu ma abat de la obiectul care face posibila conversatia noastra , dar nici sa te las batand din picior zgomotos in sala de asteptare o sa-ti raspund. Doar rabdarea ta imi e suficienta alaturi de putina atentie. Odata ce vei pleca vei uita motivul prezentei tale. Daca ti-as spune ca drumul e reprezentat de o barbat pe care il vei iubi toata viata dar el nu va fii niciodata constienta de existenta ta , m-ai crede? Sau daca ti-as spunea ca iubirea e cel mai ieftin truc al motivatiei personale si ca barbatul despre care iti vorbeam reprezinta doar un cliseu?
Te-as crede.
Nu m-ai crede.Nu poti crede ceva ce nu intelegi.Ai trait mereu sperand ca cineva, intr-o buna zi va ramarca sufletul tau mare si bunatatea ta interioara, de preferabil un barbat care sa treaca peste stereotipurile in care crezi tu , sa uite ca defapt doar animalele reactioneaza instinctiv sub presiunea nevoilor bazale si sa sfarsiti , sau sa sfarsesti mai bine zis in dormitorul lui, legata de pat cu catusele despre care amndoi suntem la fel de constienti ca ti-au mancat noptile, trasa de par si plesnita peste fese, legata la gura ca nu cumva sa-i trezesti vecinii sau sa nu faci parte din micile lor fantezii. A doua zi te vei trezi , ma vei cauta , imi vei spune ca te-a futut din nou acelasi individ fara sa simta vreo urma de constienta sau intelegere a unei discipline , iar eu voi fi din nou prezent sa-ti iau banii pentru inca o sedinta de psihoterapie sau comunicare. In ultimul timp la asta se reduce tot si nu la echilibrul tau emotional.
Privesti mult prea detasat pentru un practicant de aceasi seama.
In primul rand, nu suntem de aceasi seama. Din niciun punct de vedere, fie ca te referi la varsta, experienta sau statut social.
O sa-ti repet, desi ti-a trecut timpul unele lucruri. Traim intr-o societate care se degradeaza de la zi la zi. Lipsa informarii, a unei educatii solide si a comunicarii fac din indivizii care imi mai viziteaza cabinetul cu acelasi soi de probleme, niste oameni nevrotici , incapabili sa-si dezvolte sexualitatea, raman la stadiul hormonilor si definitiv ajung impotenti sa-si distinga fanteziile de realitate. Sub presiunea unor tulburari de natura sexuala , cei mai norocosi combina agresivitatea sporita pe timpul abstinentei intr-o partida de sex , iar ceilalti sfarsesc sub influenta mai multor parafilii, in mare parte spre exhibitionism sau pedofilie.
Sau sado-masochism.
Ma bucur ca ai ajuns la subiectul asta si desi nu-mi fac placere sa te contrazic pentru ca imi da de inteles ca esti parte din persoanele la care mi-ar fi mai usor sa-i indrum spre un drum gresit decat spre terapie, n-as vrea sa spun ca vei pleca mai saraca de aici.
Sado-masochismul reprezinta asa numita displina a hedonistilor. Bazata in principal pe teoria absentei binelui si resimtirea lui, toti oamenii suntem masochisti. Sadismul este doar o influenta ulterioara si apare doar ca urmare a studierii amanuntit a disciplinei.
Mi-ar fi foate usor sa-ti citesc teama din privire, la fel mi-ar fi si la indemana sa te introduc in aceasta lume. Doar pupilele tale dilatate si bataile piciorului imi soptesc ca nu ti-ar displacea.
In schimb, mie da.
E vorba de sotia, sclava propiului ei terapeut si de mama copiilor tai? Despre infidelitate vorbim?
Nu. Nu este vorba de fidelitate. Mai presus de atat este vorba de locul meu de munca, reputatia mea de orice ai vrea tu: Master, psihoterapeut renumit, barbat casatorit, tata.
As fi mult mai deschisa decat sotia ta si nu m-as supara niciodata sa fiu refuzata de Stapanul meu.
Ora s-a terminat, ma grabesc sa ajung la cina , sa-mi sarut fetita, dupa care sa-mi pot imbratisa nevasta, considerandu-ma norocos ca nu impartiti aceleasi vicii.
Aa, nu cred ca exista Stapan pentru tine, mai degraba Stapani care isi biciuesc partenerele incercand sa le provoace placere.. stii genul ala de barbat limitat care daca nu poate poseda pe cineva mental , recurge la fizic. Apropo, n-as vrea sa-mi trezesti copiii in seara asta. Va puteti muta oriunde altundeva , de preferabil.. la dracu. Pentru tine si simpla prezenta de terapie se reduce la sex.
