Don't [Atticus Mitchell Fan Fiction]

12. Don't forget

Am mers cu fetele din magazin in magazin si ne uitam la rochii. Bineînțeles ca nu o sa imi iau rochia cu ele de fata. Am cumpărat niște haine si am mâncat ceva si dupa am primit un mesaj de la Jack: ,,Vin-o repede ca daca nu o sa le sparg fetele la tocilari, ma enervează prea rau. Si ma gândesc ca tu poate o sa te înțelegi cu ei, esti cea mai blândă.,,. Ne luam larevedere si plec înspre scoala. Intru in sala unde erau ei si vad fetele tocilarilor care erau albe ca varul si fetele baietilor din trupa roșii, probabil de la urlat.

- De ce nu va puteți înțelege? Era asa bine la mall! Ma plang eu ca un copil mic. Atticus de cand intrasem in sala nu se uitase la mine.

- Ei vor sa ne zica noua ca nu cantam bine! Ca mereu cand încercam sa exersăm ba e prea sus ba prea jos si dereglam montajele lor! Tipa Jack la mine si eu fac ochii mari. Ma sterg de putina saliva pe care a scuipat-o pe fata mea.

- Ce? Ii intreb si ma asez pe un scaun.

- Daca nu sunt constanți vor deregla montajele si acestea nu se pot modifica in funcție de cat de sus sau jos se cânta. Spune încet si balbaindu-se un tocilar.

- Ce ai zis fraiere? Intreaba toboșarul care nu l-a auzit.

- A zis ca ori cantati pe o linie ori mai bine nu cantati. Ii zic eu si el se ridica si vrea sa il ia la bătaie. Imi intind picioarele in fata in asa fel încât sa nu il las sa treacă. Asta e interpretarea mea exagerata! Ii spun si el se da inapoi.

- Pai si care e soluția genilor? Intreaba Jack.

- Sa invatati versurile la melodii si sa exersati mai mult ca sa va iasă cum trebuie nu asa o harababura totala. Spune Atticus si ei deveneau nervosi.

- Ai zis ceva tocilare? Il intreaba Jack si eu imi musc buza.

- Am zis ca nu ar mai fi o problema daca ați si știi cum sa cantati bine. Sunați Okay, dar voi nu știți versurile melodiilor si mereu e o invrovizatie! Le spune el pe același ton neutru si plictisit.

- Atat ti-a fost fraiere! Spune Jack si vrea sa ii dea una. Ma gândesc ce sa fac, dar nu aveam nimic in cap.

- M-ai chemat ca sa vad cum il bati pe unul? Asta e patetic. Ii spun si el se opreste si ii da drumul gulerului lui Atticus. In mintea mea dansam de fericire ca nu l-a lovit.

- Atunci du-te inapoi la mall ca rezolv eu problema cum știu eu. Imi spune Jack.

- Cu pumnii? Il intreb si el da din cap.

- Pai daca creier nu are. Spune Atticus si acum Jack era si mai nervos. Il apuca din nou de guler si il ridica, ma rog încearcă sa o facă. Il lipeste de perete si il trage putin in sus. Atticus era înalt asa ca nu putea sa il agate de o lustra, Jack era mai scund, dar mai musculos. Jack i-a dat un pumn in obraz sau cred ca si in nas putin si dupa l-a lasat sa cada pe jos. Si-a pus mana la nas si ii curgea sângele.

- Stai ca am eu servetele! Ii spun si ma cotrobai prin geanta. Găsesc pachetul si il dau. El iese din sala si eu ma uitam urat la Jack.

- Ce? Urla la mine.

- Mi-ai promis ca nu o sa mai bati lumea! Esti violent! De asta ne-am si despărțit noi! Ii zic si el face ochii mari.

- As fi mult mai putin agresiv daca ai fi cu mine! Spune el mai încet si inofensiv.

- Dar ti-ai bate joc de toti in continuare. Chiar asta vrei sa faci? Sa pierzi persoane din jurul tau? Il intreb.

- Pe cine am pierdut? Intreaba nedumerit.

- Pe mine. I-am spus si fata lui era una de om suparat si necăjit.

- Nu am vrut sa te pierd pe tine. Tu erai ultima pe care..... Începe, dar eu i-o tai din scurt.