1. I don't know you

147 10 0
                                    

- Si ce vina am eu? Tip la mama care vroia sa mergem la niște vecini.

- Domnișoara, fii respectuasa! Sunt noii noștri vecini si o sa mergi cu mine ca vrei sau nu! Imi spune ea si imi dau seama din tonul ei ca e ceva serios. Cobor încet si înainte sa dau ochii cu mama ma uit in oglinda. Imi aranjez putin parul si dupa intru in sufragerie unde eram asteptata ca sa plecam.

- Mergem? O intreb si bat din picior. Ea se ridica de pe canapea si imi deschide ușa. Iesim amandoua si mergem la vecinii cei noi. Nu înțeleg de ce pe mama o incantau vizitele astea. Mama le făcuse o placinta. Am ajuns in fata casei si am ciocanit. Imediat, o femeie de vreo 40 de ani a deschis ușa si puteam observa toate acele cutii puse peste tot.

- Bine ați venit in cartier! Spune mama si ii întinde femeii placinta.

- Va multumim. Nu ne așteptăm sa ne bage cineva in seama! Spune ea si dupa ne face semn sa intram. Facem intocmai si dupa ne asezam in bucătărie, la masa. Eu imi scot telefonul si incep sa vorbesc cu niște fete prin mesaje. Mama se uita o data răutăcioasă la mine si dupa continua sa vorbească cu femeia aia despre ce sporavoiau ele înainte.

- Oooo, am uitat sa vi-l prezint pe fiul meu! Spune femeia si se ridica de la masa si merge in capul scărilor.

- Att! Vino jos! Tipa ea si eu fac ochii mari. Ce nume mai e si asta?! Ma intreb pe mine si dupa imi depărteaz ochii din ecran. Mama imi ia telefonul din mana si eu imi dau ochii peste cap.

- Mi-ai zis sa imi aranjez lucrurile si acum imi spui sa cobor? De ce nu te poti decide? Se aude o voce de baiat si dupa niște tropaituri.

- Vreau sa-ti prezint vecinele noastre! Spune femeia zambind si dupa il vad si pe baiat mai clar. Avea parul saten si ciufulit. Ochii ii avea căprui si era îmbrăcat intr-un pulovar verde si cu o bluza albă pe dedesubt, avea blugii albaștri. Mama lui i-a facut semn cu capul si el s-a uitat la mama si dupa la mine. Ma analiza din cap pana in picioare si a zambit venind si dând mana cu mama.

- Atticus Mitchell. Spune el dupa ce mama își spune numele mic. Întinde mana către mine si își mai spune o data numele.

- Jesy. Ii răspund scurt si dau mana cu el. El se aseaza pe scaunul de lângă mine si eu prind ocazia de a-mi lua telefonul din geanta mamei cand ea s-a dus cu mama lui ,,Att,, in grădina.

- Imi pare bine sa te cunosc! Spune el dupa multe momente de liniște. Eu nu ma uitam la el, ci tastam in graba mesaje către prietenele mele si către prietenii mei. Fiind cea mai populară din liceu trebuia sa ma port frumos cu toti.

- Imi pare rau, ai zis ceva? Il intreb dupa ceva vreme. El da din umeri si își scoate telefonul din buzunar. Se aude un sunet ca si cum ar fi trimis un mesaj. Eu scriam cu viteza multor persoane iar in timp ce scriam se aude un bing de la telefonul lui. Nu am vrut sa ma uit, dar am facut-o. Pe ecran era numele unui baiat si nu pot sa zic ce scria exact in mesaj. S-a uitat putin la orarul primit - maine, luni, intra la ora 8:00 la scoala. Si eu tot la ora aia intram.

- Ai o casa foarte frumoasa! Se aude vocea mamei si imediat cele doua femei intra in incapere.

- Mai avem multe de despachetat! Spune femeia si se aseaza din nou la masa.

- Daca vre,i te ajut! Te ajutam! Spune si subliniază cuvântul ajutam. Adica si eu?

- Adolescentii. Numai cu tehnologia in mana! Spune femeia si dupa mama aproba.

- Ce ar fi sa mergeți voi la o plimbare, fara telefoane! Sugerează mama si femeia parea fericita de propunere.

- Dar maine am scoala! Spun fara sa gândesc prea mult.

- Adica vrei sa imi zici ca faci teme? Spune mama razand. Bine atunci! Iti faci temele de fata cu mine si fara telefon! Continua si fata mea pica.

- Hai la plimbare! Ii ordon băiatului si el doar se ridica, își lăsa telefonul pe masa si imi deschide ușa de la intrare. Eu ies in fata lui, el fiind un pas in spatele meu. Incetinesc ritmul in asa fel in cat sa mergem in paralel si acum eram pe trotuarul din fata casei mele. In direcția aia era un parc, acolo vroiam sa merg.

- Spune-mi despre tine! Imi propune el cand nici unul din noi nu mai vorbea. Rad încet de ce a zis, situatie care l-a facut sa caste ochii mari.

- Nu esti deloc diplomat! Ii spun si el pare jenat.

- Nu am vrut sa sune asa! Imi spune si eu rad din nou.

- Dar asa a sunat! Ii spun si el face un pfff scurt.

- Nu ai de gand sa imi spui altceva despre tine? Adica știu doar ca stai la casa de lângă mine si ca te cheamă Jesy. Imi spune si eu imi dau ochii peste cap.

- Ce mai vrei sa știi? Il intreb si el da indiferent din umeri.

- Pai, cati ani ai?

- Voi impli 18! Ii răspund scurt.

- Eu am 18 deja. Imi spune.

- Nu te-am întrebat! Ii spun indiferenta si imi bag mainile in buzunar. Ajung in fata casei unei prietene si ii deschid cutia postata. Scot un pachet de țigări o bricheta. El face ochii mari cand imi aprind o tigara si las afara primul fum. Ii intind pachetul, dar el refuza. Cum vrei tu! Spun eu si ne continuam drumul. Imi termin tigara si arunc chistocul la un coș de gunoi. Puteam sa observ ca se ferea de fumul de tigara. Se muta in funcție de cum batea vântul. Nu ii plăcea chiar de loc. Am chicotit de reacțile lui. El se uita confuz la mine si eu am dat din umeri.

- Ce ti se pare amuzant? Ma intreaba el parca nervos.

- Calmează-te tipule! Ii spun calma si el pufneste.

- Diva ce esti! Spune si se întoarce cu spatele si începe sa meargă pe unde am mers pana acum.

- Unde crezi ca mergi? Il intreb si incep sa merg dupa el, pătrat o distanță de un metru.

- Acasa! Imi răspunde si își întoarce capul numai pentru o secunda către mine.

- Singur? Nu te descurci, nu știi drumul! Ii spun razand de cat de încrezător era.

- Nu am nevoie de tine ca sa ajung acasa. Spune si eu trag aer adânc in piept si el expir.

- Sa te vad! Ii spun si începem sa mergem pe același drum, in liniște, pana am ajuns in fata casei lui. El intra in casa si imi Inchide usa in fata. O deschid si deja începusem sa ma enervez. Mamele au facut ochii mari.

- Ai rezistat mai mult decât mai așteptăm cu ea pe cap! Ii spune mama si el se rezeama cu spatele de perete.

- Vreau acasa! Ii spun mamei si dupa ne luam ramas de la ei. Ajungem acasa si eu urc la mine in camera. Dau drumul la muzica si mai vorbesc prin mesaje. Incep sa dansez ca o nebuna cand aud o melodie pe care o adoram. Observ cu coada ochiului ca cineva se uita la mine. Imi întorc capul spre geam si il vad pe Atticus cu ochelari si cu un caiet in mana, scria ceva. Avea ochii mari si se holba la mine. Am tras draperiile si m-am schimbat in pijamalele mele. M-am pus in pat si aveam un singur gand in cap: noul meu vecin e un tocilar. Era un gand care ma făcea sa rad, sa rad in sinea mea.

Don't [Atticus Mitchell Fan Fiction]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum