21

1.5K 62 0
                                    

Alexia  povestește
Eu :V-am zis ca nu-i o ide buna sa venim aici !
Cristi : Scuze iubito , trebuia sa te ascult !
Vald : Mai bine imi iau o tigaie în cap de cat sa ma mănânce asta !
Delia : Copilul meu va muri fara sa vadă lumea !

Flashback
Eu : Eww , Doamne ! Am doar noroi pe ghete !
Delia : Si eu , si am obosit ! Băieți încep sa cred ca nu era o idee buna sa venim in pădure .
Cristi : E deja ora 18 , hai acasa .
Vlad : ok , drumul spre cabană este în colo ! ..sau poate prin partea aia .
Eu : Bravo ! Del , ce ti-am zis eu ? Bine ca am GPS
Cristi : Acum ma bucur ca nu m-ai ascultat când ți-am zis sa nu iei alea .
Eu : Perfect !
Vlad : Ai găsit drumul ?
Eu : Nu , nu am semnal !
Delia : Atunci , mergem unde vrea Dumnezeu !

Cu aste fiind spuse am început sa mergem cum a spus si Delia. "Unde vrea Dumnezeu " .Am luat-o prin stânga , si peste  tot .Până cand am intrat in fundătură .
Delia : Off ,Doamne ! Nu mai ieșim de aici niciodată !
Vlad : Mai bine nu veneam !
Eu : A început sa se întunece ...sa aprind lanterna .
Am scos lanterna din rucsac apoi am aprinso .Aveam si o pătură si am pus-o sa stam jos pe ea .Ne-am întins lângă un copac pătura si ne-am așezat pe ea .
Cristi : Esti cea mai buna iubita ! Jur !
Eu : La câte filme de supraviețuire m-am uitat , stiu cum sa fac sa trăiesc . Față de Vlad
Vlad : Ce ? Am crezut ca găsesc drumul ! spune blondul din fata mea *

Înapoi la prezent
Eu : V-am zis ca nu-i o idee buna sa venim aici !
Cristi : Scuze iubito ,trebuia sa te ascult !
Vlad : Mai bine imi iau o tigaie in cap de cât sa ma mănânce asta !
Delia : Copilul meu va muri fara sa vadă lumea !

Un om dubios cu o lanterna sa apropie spre noi , oh nu !
Cristi : O sa sfârșim ca in Outlast 2 !
Am încercat sa pun lumina in ochii lui , sa il sperii însa nu a mers . *Doar nu e câine *comentează subconștientul meu .
X : Ce căutați aici ? Nu stiti ca este accesul interzis in pădurea asta ?
Cristi : Seful cabanei, ce căutați aici?
Seful cabanei : Am venit dupa voi , belelelor ! Ce crezi ca fac aici ? Ma băgați in belele ! Hai valea ! Urcati in mașină , va duc la cabană

Am rasuflat ușurați când am aflat ca de fapt , ce credeam ca este un monstru , era seful de la cabană .

Si noi care credeam ca este un monstru !

Am 20 de ani ! Ce naiba !
Eu : Fii mai realista , Alex !* imi spun in mintea mea *

Bagajele erau deja făcute , asa ca pornim spre casă cu mașina.

Cat de dulce esti ! F.F Cristi Munteanu  ( Carte Finalizată )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum