Tocilară cu farmec ✔

Capitolul 10

                                               M-A SALVAT?
                        AM AVUT PARTE DE PRIMUL SĂRUT?

      Mergeam cot la cot cu iubitul meu fals . Când am intrat in încaperea plină cu adolescenţi am observat faţa mirată a băieţilor şi a fetelor.  Fetele ma priveau cu ciudă,  iar băieţii îl priveau cu ciudă.  Am văzut-o pe Melanie cum venea spre noi.

      --Asta-i culmea! Mai întâi Andrei ma lasă pentru fata aia Michelle şi tu pentru Opthelia?  Asta-i discriminare!  Eu sunt de o mie de ori mai frumoasă ca orice fată de aici.

       --Dar se pare ca şi modestă!  spun folosind tonul meu veşnic ironic.

           Puteam observa cum pe faţa lui Matt incolteste un zâmbet.  Adică puteam recunoaste ca e un băiat chipeş,  dar nu era de genul meu. Era amuzant să-şi vadă persoana iubită,  geloasă din cauza lui.  Dar faptul că a pronunţat şi numele lui Urs in propoziţie,  il făcu să continue cu toată şarada asta.

         --Elia,  hai intr-un loc mai intim! spuse iar din mulţime sări chiar fratele meu năstruşnic si beat pentru al bate.

            I se putea observa incordarea de la un kilometru distanţă. Începu să-l bată pe Matt,  iar acesta fiind surprins nu mai avu timp să  reactioneze.  Voiam să ma duc la Bryne şi să-l opresc,  dar cineva îmi  prinse incheietura mâini si o tinu captivă in a sa mână.

          --E drogat! Nu o să se oprească si o să te lovească si pe tine! îmi spuse şi eu aprob prin o mişcare alene a capului.

         --De când îţi pasă de mine?

         --Din totdeauna!  Imi spuse si imi plasă un sărut dulce pe creştetul capului.  Acum hai cu mine!

          Nu mai fac nimic pentru a mă împotrivi,  ci-l urmez tăcută. Urcăm scările şi mă duse intr-o cameră.  Încuie uşa cu cheia şi aprinse becul.  Abia acum îi observ ochii roşii.  Era drogat,  iar eu ca o fetiscana proastă ce sunt l-am urmărit până aici. 

         Oh ...sper doar să nu-mi facă nimic. De ce dorinţele nu se împlinesc niciodată?  Când eram in a noua visam la momentul ăsta,  dar nu s-a întâmplat.  Acum era diferit,  acum nu mai simt nimic pentru el. 

           Incep sa ţip,  pentru a primi ajutor , nu răspunse nimeni.  Când credeam că totul s-a sfârşit uşa s-a dărâmat,  iar cel care făcuse asta era nimeni altul decât ...Urs?  Ce căuta el aici?  Oricum nu mai contează cât timp mă salvase.  Stai!  El mă salvase?  Asta îl făcea eroul meu?  Ayla va fii fascinantă când va afla povestea asta.

           După ce termină cu Ryan,  Urs veni spre mine.

          --Eşti bine?  Te-a atins?  mă întrebă cu un ton indiferent. 

          Cum poti spune întrebări care confirmă că nu e indiferent,  pe un ton indiferent?  Asta e ciudat!  De fapt el e ciudat!  Tot ce ţine de el e ciudat.  Mă ridic in picioare şi il imbratisez.  El nu-mi raspunde la îmbrăţişare fiind încă uimit.

            --Îti mulţumesc! spun vrând să ma trag din îmbrăţişare,  dar fix atunci imi răspunse.

             --Ar trebui să ai grijă cu băieţii!  spuse pe un ton acuzator.

           Atunci mă trag din îmbrăţişare.  Noroc că nu sunt o plangacioasa ca altfel machiajul s-ar fi dus si m-ar fi recunoscut.  Si el era băiat,  deci ceea ce mi-a spus face referire si la el.  E logic.

              --Ce ai păţit?  mă întreabă o dată-n viaţă îngrijorat.

            Ar trebui notată ziua asta in calendar. Parcă pot vedea scris mare si îngroşat :,,Ursu Andrei a folosit o dată-n viaţă un ton îngrijorat! " . Am zâmbit in mintea mea la gândul ăsta.

              --Ai zis că trebuie să am grijă cu băieţii,  asta te pune si pe tine in ecuaţie.  Eşti băiat nu? spun iar el da aprobativ din cap.  Vezi?  E la mintea cocoşului!  Dăă...!

               Când observ cum un zâmbet i-a rod pe faţa lui mi-aş fii dorit sa-mi retrag vorbele.  De ce mintea baietilor e aşa de perversă?  De ce nu m-am gandit ca el se poate gândi si la ai doilea sens al cuvântului cocoş ? Adică există? 

             --Ad-dic-caă a-a gâi-in-ni-i?  Oh n-nu a m-mag-garu-ului,  da a magarului!

               --Hai să mergem! spuse încă cu zambetul ăla pervers pe faţă.  Dar poate el nu se gândea la asta... Eşti aşa de puerilă¹!continuă el.

                 Da.. Acum eu sunt cea puerilă. El e domnul arțagos.

                --Desigur domnule arțăgos!

                --Ţi-am zis eu!

                --Da,  da... Ţi-am zis eu! spun in barbă in timp ce ma strâmb şi fac feţe amuzante.  Arțăgosule!

                 -- Te-am auzit!

                                       ★            ★            ★

              Dimineaţă mă trezesc cu un zâmbet tâmp pe buze.  Imi amintesc tot ce s-a întâmplat aseară.  Mai ales primul meu sărut!

                                        FLASH BACK

    Stăteam pe gazonul casei mele privind stelele alături de Urs. Încă aveam machiajul intact ceea ce mă bucura. Era aşa ca-n cărţile de dragoste pe care le citesc.  Mai trebuia să ne sărutăm si gata!  Totul era ca la carte.

    Nu observasem ca ma holbam la Urs pana când el nu îşi întoarse capul spre mine. Ochii noştri erau legaţi.  Nu ne puteam muta ochii. Fără să observ noi ne apropiasem încât masurile noastre se atingeau.  Ochii mei erau in continuare legaţi de ochii lui căprui. 

    Când buzele noastre s-au atins amândoi inchesesem ochii. Incepusem un sărut timid şi drăgăstos,  de parcă si el ar simţi aceeaşi sentiment ca mine.  Îmi pusesem mâinile in părul lui iar el le pusese pe talia mea.  Sărutul se transforma se in unul sălbatic.  Unde numai unul dintre noi putea conduse.

    Se auzi cum cineva îşi drege vocea şi l-am observat pe Oliver. Asta a fost o greşeală.  O mare, mare greşeală . O greşeală care mi-a placut. Nu mai aveam să merg la petreceri ca s-ar putea repeta.

           --Scuze nu am vrut să fac asta.  A fost o greşeală!  Am spus si am intrat in cameră ca mai apoi să zâmbesc ca fraiera.

                                       FLASH BACK END

  Observ că am un mesaj de la Matt.

,,Scuze nu mai pot continua cu farsa asta,  arăt ca o vânătă!  Probabil nici fratele tau nu e mai departe. "

    Il înţelegeam.  Până la urmă făcuse asta doar pentru mine si se alese cu o bataie zdravănă.

,,Te inteleg,  scuze pentru ieri. "