Bun. Am ajuns şi aici.
Erau atâtea momente în care zâmbeam, nu mă mai gândeam la trecut, la răni şi la toată durerea pe care o simțisem de-a lungul timpului până în măduva oaselor.
•3 zile trecute şi deja mă îndrăgosteam din ce în ce mai mult de băiatul ăsta.
Înalt, aproape de 1.80, brunet, puțin creț, ochii negrii şi un tatuaj pe gât.
După câteva zile, am ajuns să fim împreună şi de aici a urmat prima întâlnire.
Bun, credeți-mă că habar nu am în ce eram eu îmbrăcată dar ştiu cum era el îmbrăcat.
L-am aşteptat într-un colt de stradă şi priveam la el venind spre mine.
Era frumos. Atât el cât şi ceea ce simțeam.
Inima mea o luase razna încât voia să iese din pieptul meu nenorocit, să ajungă la el.
Tânjea s-o atingă şi să-i dea căldură..
Ajuns în fața mea, s-a apropiat şi a spus: "Ce faci bebe?"
Şi brusc, se apropie se mine străngându-mă extrem de tare în brațe.
Doamne.. tânjeam de mult timp după îmbrățişarea aia..
M-a strâns atăt de tare încât mă durea fizic dar imi alina sufletul, întunericul din mine scădea şi inima se lipea uşor uşor.
Apoi vine către buzele mele reci.
Nu mai ştiam nici măcar cum se simte un sărut..
Cald şi plin de emoții.
Încercam să mă controlez ca nu cumva să-mi audă inima cum vrea să fugă şi să mă lase fără viață, pentru că pentru el- m-ar fi lăsat pe mine să mor.
Nenorocita..
M-a ținut în brațe câteva minute, m-a luat de mână şi am mers pe o bancă.
Stăteam cu capul pe pieptul lui şi mă descărcam de unele greutăți ce-mi apăsau în spate ca nişte cuțite.
Lângă el uităm de tot ceea ce mă înconjura.
În ochii lui mă pierdeam, zâmbeam la zâmbetul lui, mă încâlzeau şi pe mine mâinile lui calde şi în brațele lui mă simțeam acasă.
Două ore am stat cu el şi în tot timpul ăsta nu mi-a dat drumul la mână nici măcar o secundă.
Mă săruta şi se juca în părul meu, pe atunci blond.
Iubesc asta.
Era sensibil, vorbea frumos şi se uita numai în ochii mei. Îmi tot repeta că adoră albastrul din ochii mei.
Şi acum, după 11 luni, îmi spune asta.
Expirând timpul, am mers acasă.
Tot drumul, mă uitam pe geamul de la autobuz şi zămbeam.
Mă gândeam la el şi la cum mă făcuse să mă simt.
La ce dăduse naştere în interiorul meu.
