O eternitate alaturi de tine....

           VAMPIR?.......Ce inseamna sa fii vampir?A trecut un secol si jumatate de cand inima mea a incetat sa mai bata,de cand nu mai simt emotiile pe care orice adolescent le simte in aceea perioada a vietii.Lumea mea a devenit plina de dezgust,de tentatia sangelui cald care pulseaza pe sub pielea frageda a oamenilor.Ma lupt cu mine insumi sa ascund pradatorul din mine care vrea cu nerabdare sa iasa afara.Toate zilele sunt la fel,traiesc doar pentru a privi cum lumea devine si mai rea,meschina. 

          Sunt norocos,sau ma pot considera norocos:David,Matthew si Juliet sunt vampirii care imi sunt mereu alaturi.Matthew este cel mai aratos dintre noi.Pune mult accent pe felul cum arata.Pe juliet o cunosc de cand eram mici.Mereu a fost indragostita de mine.Imi pare rau ca niciodata n-am putut sa o privesc asa cum ea ar fi vrut.A devenit vampir,din dorinta de a ramane langa mine.Ii sunt foarte recunoscator pentru asta insa este prinsa in acest chin.Juliet avea o silueta zvelta,cu un par roscat matasos,lung si drept.Niciodata nu mi-a reprosat toata suferinta pe care i-am provocat-o.....O iubesc!!!!!!!!Insa e prietena mea cea mai buna!!!Este singura care ma cunoaste si care este alaturi de mine ,in ciuda sentimentelor neimpartasite.

         David este cel mai retras dinre noi,fiind si cel mai afectat de aceasta schimbare.Despre mine?Nu sunt multe de spus.Am avut candva o familie fericta,insa totul  s-a schimbat intr-o noapte.In acea noapte..........

         Ne-am mutat intr-un oras nou,Quebec,fiind inscrisi la un nou liceu.Era ceva normal pentru noi,si ne-am obisnuit sa fim mereu pe drumuri.Noua casa este mare si spatioasa,asa cum ne place noua,departe de civilizatie.Ceilalti sunt incantati la noul camin,insa eu sunt ingrijorat deoarce maine va fi o noua zi de scoala din viata mea.Sper sa nu existe vreo exceptie.

     - Andrew,nu mai scrie atat in caietul ala inutil.Juliet vrea sa facem o escapada pana in oras.Poate gasim niste domnisoare dragute!!!!spuse Matthew cu un zambet ironic

"Un arogant",am gandit atunci.

        Ne urcam in masina si plecam sper oras,Juliet era cea care conducea,in timpr ce Matthew isi privea chipul in oglinda,iar David era prin in gandurile lui.Drumul era umed(plouase mult in ultimele zile)iar soarele patrundea cu greu printre crengi.

Ajunsi in fata unui magazin,am simtit adiera vantului pe fata mea rece.Am tras adanc are in piet,relaxandu-ma.Privesc in jur si raman uimit de numarul mare de persoane care se aflau la magazin."Ah!!!!I-as putea strivi intr-o secunda".Am incercat sa alung monstrul din gandul meu si sa ma concentrez pe altceva.Juliet era cea mai incantata dintre noi.Ma uitam la ea,si un strop de multumire mi-a aparut pe fata.Incerca foarte mult sa-mi distraga atentia,sa fiu atent la ea.La un moment dat am observat ca David lipseste.Eram la geam privea la gasca de liceeni din fata magazinului/

      - Oameniiii!!!!!!spuse el

      -Mda,traiesc in lumea lor.

Am incercat sa-mi dau seama la ce se uita,ce i-a captat atentia,sa-mi daus eama la ce se gandeste,dar i-am vazut privirea atintita spre ceva sau cineva.Intorc capul,si dintre acea gasca,vad o fata zambitoare,cu trup firav si mladios,o fata cu parul lung,saten si ochii negrii.Roseata din obraji o facea foarte frumoasa."Deci acum stiu unde te uitai",suradeam in gandul meu.Atunci David a intors capul spre mine: 

     -Cum spuneam.oamenii!si se intoarce la ceilalti.

     Pentru cateva momente privirea mea nu se putea misca dupa acel chip de om.Eram incruntat si nu stiam de ce.Gandurile mi-au fost tulburate de Juliet