Un inger din inchisoare

Frica de libertate

Timp de 10 ani sunt in inchisoare, singura pentru o fapta care nimeni nu ar intelege-o.

Astazi 1 Martie  sunt in pauza de recreere de la 12, totul e gri de la ciment pana si la gratiile de la geam.

In fata gardului din sarma ghimpata creste un ghiocel, e prima data cand vad un ghiocel dupa atata timp. Il priveam cu gingasie, ochi mei verzi se inchid la venirea lacrimilor. Ma simteam libera pentru prima data in acesti ani.

Astazi din cate stiu de la fete vine noul director al inchisorii. Un alt iubitor de bani.

Eram in celula mea mica impreuna cu o carte de la biblioteca. Incercam sa citesc cu ajutorul unei raze de lumina, slaba, chiar palida, imposibil sa vezi ceva. Noroc ca aici au oftalmolog altfel nu vedeam nimic fara ochelari.

S-a auzit clopotelul cea ce inseamna ca in 5 minute trebuie sa fim curate si gata de intalnire cu noul director.

Spre deosebire de alte fete eu fac dus regulat, pastrez celula curata si la fel si hainele, 3 cate am. Am pus cartea pe unul din rafturile improvizate de mine la ateliere. Celulele erau puse pe etaje, nu erau complete. Eu eram la etajul 1 printre cele mai  periculoase femei din Poxia.

-Hei Snopy! Esti acolo? Ea e Gretta plina de muschi si tatuaje, mama a 2 fete. Nu e un om rau, a ajuns aici in urma batai cu sotul ei, care a sfarsit mort. E foarte bronzata, are parul negru si ochi negri patrunzatori ca negura nopti.

-Da..., cine ne viziteaza astazi? Statea rezemata de grati si astepta pana vine inspectorul si directorul.

-Din cate stiu de la Beatrice, e un nou director tanar cam 30 de ani bine facut. Vrea sa ne aduca un cadou de 1 Martie.

-Care Beatrice? A inceput sa rada.

-Blonda care se fute 24 din 24 cu garda de pe sectorul 16. Am oftat.

Se auzeau vocile fetelor de la parter care tipau dupa el. Era un "bunoc" dupa cum spun ele.

E un spatiu enorm jos si un ecou interminabil, pana la etajul 5. Mii de custi, mii de suflete inchise din fapte bune sau rele.

Am auzit pasi lor pe scarile ruginite si muscate de vechime.

Au ajuns in fata celulei lui Gretta si se uitau lung la ea parca cu dezgust.

-Deschideti celula. Era o voce masculina plina de.... sec... era la fel ca orice alta voce pe care am auzit-o.... dar avea ceva.

Era inalt, corp sculptat, costum scump, par blond si ochii negri... ca locul asta.

- Sunteti sigur? Acesta e sectorul cu cele mai periculoase femei. Spuse unul dintre garzi.

-Uite papusa, daca as fi vrut sa ii fac ceva acum nu mai era aici. Radea Gretta cu dezgust din celula.

Au deschis usa si i-au inmanat un trandafir si un martisor. De parca o ajuta cu ceva.

-Din partea mea pentru toate fetele.

Au inchis inapoi celula si au ajuns la mine. Privile noastre scoteau scantei, fulgere parca era furtuna. Nu il suportam. El afara liber, necinstit, iar eu in inchisoare, onorabil cu sobolanii.

-Deschide. I-a facut semn celui din spatele lui.

-Nu pot... Era speriat de se caca pe el.

-Si de ce ma rog? Avea un ton autoritar si nu isi lua privirea de  la mine, continua sa imi manance curajul picatura cu picatura.

-Este cea mai periculoasa... fata adusa aici....

A oftat si mi-a dat un trandafir printre gratii. Il priveam cu atata ardoare, dar nu pot sa il iau... nici daca vreau. Stateam nemiscata cu parul prins in coc si cu o camasa de noapte alba pana la genunchi veche, foarte veche.