În noaptea morţii am realizat că nu am meritat nimic din ce am primit.
În noaptea morţii am realizat că am trăit fără să trăiesc de fapt.
În noaptea morţii am plâns fără lacrimi, deoarece era stocul epuizat.
În noaptea morţii m-am întrebat 'Cum? Ce? De ce?' şi am ţipat 'Nu eu! Nu el! Nu noi!'
În noaptea morţii nu am avut nevoie de haine, m-am îmbrăcat în suspine, în gânduri, în regrete şi în spini.
În noaptea morţii am văzut fără ochi, am auzit fără urechi şi am respirat fără plămâni.
În noaptea morţii am scris cu degetul pe lună, m-am tăiat cu colţul unei stele şi sângele avea gust de venus.
În noaptea morţii am dormit cu ochii deschişi şi te-am visat răstignită pe-o floare.
În noaptea morţii n-am simţit, n-am vrut, n-am trăit.
În noaptea morţii am cântat cu greierii, am zburat cu moliile, am urlat cu lupii.
În noaptea morţii nu m-ai vrut, nu m-ai văzut, nu m-ai iubit.
În noaptea morţii eu te-am vrut, te-am văzut, te-am iubit.
În noaptea morţii mi-am săpat groapă, mi-am făcut colivă, m-am jelit, mi-am ţinut lumânare.
În noaptea morţii am fugit, am trăit, am murit.