Draco Malfoy ~Fanfiction~

Expresul de Hogwarts.

Incredibil ceea ce vad aici. Sute de copii de vrajitori, nascuti fie din mageamii asa ca mine, fie din vrajitori sau din vrajitori si mageamii...incredibil! Totul e minunat!
Asa este, sunt pe peronul 9 si 3/4 impreuna cu sora mea Evee si prietena ei Elenor.

- Sa ai grija, bine? Sa-mi trimiti o bufnita cand o sa ajungi, sa-mi spui cum a fost calatoria.

- Sigur. O sa-mi fie dor de voi!

- Ne vedem de Craciun!Pa! 

- Pa! am spus eu si am urcat in tren, sasezandu-ma intr-un compartiment gol. Le fac cu mana de pe fereastra. Daca as putea vedea mai clar, v-as putea spune sigur ca lui Evee tocmai i-a curs o lacrima.
M-am uitat in spate dupa ea pana a disparut din raza mea vizuala.

Abia astept sa vad ce se mai intampla pe aici. Sunt intr-un tren plin cu vrajitori.

Nerabdatoare, ies din compartiment ca sa ma plimb. Cand am deschis usa mea, un spiridus din confeti a trecut dansand si bubuind deasupra mea. Pentru mine a fost unul dintre cele mei impresionante lucruri din viata mea, dar sunt sigura ca pentru majoritatea celor de aici e ceva obisnuit.
Intr-un compartiment alaturat, niste baieti priveau un picior inchis intr-un borcan si se holbau la el prin sticla.
Putin mai in fata am dat de cateva pasari din hartie care umpleau vagonul si o broscuta ce parea a fi facuta din ciocolata mi-a zarit peste umar.

- Wow...

- Hei! Cassie! Cassie, sunt aici! striga o voce din spatele meu. Era cunoscuta. O intalnisem cu cateva zile in urma cand m-am dus sa-mi iau uniforma de pe aleea Tor. Era Luna Lovegood.

- Buna, Luna, ce mai faci?

- Imparteam reviste copiilor din vagoane. zise ea si-mi facu semn catre teancul de reviste intitulate "Zurbangiul" pe care-l tinea in mana.

- Suna...oarecum distractiv. Vrei sa te ajut?

- Defapt, ma gandeam sa mergem sa cumparam niste gustari.

Atunci mi-am dat seama ca-mi chioraiau matele de foame.

- Ar fi o idee buna. Hai sa mergem.

Luna arunca in sus revistele, care in loc sa se imprastie pe covor s-au transformat in lebede si si-au luat zborul prin compartiment.

- Extraordinar! am, exlamat in timp ce ieseam din vagon.

- Ai parinti mageamii?

- Din pacate. Ai tai sunt vrajitori amandoi?

- Da, cam asa. Dar asta nu inseamna ca sunt mai buna ca si tine, sa nu crezi asta. Nici eu nu stiu nici macar o vraja. Tata nu a avut timp sa ma invete.

- Dar mama ta?

- Mama mea nu mai e...

- Oh...imi pare rau...chiar n-am stiut. Te rog sa ma ierti.

- Nu face nimic.

- Si, unde lucreaza tatal tau?

- E redactorul revistei "Zurbangiul"

- Destul de tare. Mai ai alti frati?

- Nu. Sunt singura. Dar tu?

- Eu am o gramada. Mai am inca 7 frati. Eu sunt a 8 a si sunt cea mai mica. In plus, nimanui nu-i prea pasa de mjine fiindca nu-s asa speciala ca ei. Fiecare din ei are un talent innascut dar eu nu pot sa fac nimic decat sa fac chestii ciudate atunci cand ma enervez sau cand plang. Probabil toti ma considera o ciudata. Doar una din surorile mele e buna cu mine si e singura din familie la care tin macar putin. E asa de buna si speciala...parca vorbeste limba animalelor, asa de intelegatoare e cu ele. Ea a stiut mereu ca sunt o vrajitoare, doar ca ai mei nu credeau nin genul asta de chestii. Daca nu era ea acum eram nevoita sa fiu intr-o clasa de mageamii purtand o uniforma stramta si ascultand tot felul de discursuri plictisitoare de inceput de an.

- Ciudati mageamii astia.

- M-a cam luat gura pe dinainte...

- Nu, e bine ca te-ai eliberat.

- Doriti ceva, fetelor? intreba o vrajitoare care cara un carucior plin de dulciuri si bunatati.

- Vreau un sarpe gumat. spuse Luna iar vrajitoarea ii alese de pe carucior un ambalaj lung de vreun metru care incepu sa se miste si sa faca zgomote.

- Tu draguta?

- Luna, asta e incredibil? In lumea asta pana si dulciurile sunt magice! Ce ar trebui sa incerc prima data?

- Iti recomand coltunasii de cazan sau placinta cu dovleac.

- Dar astea ce sunt? am intrebat aratand catre o punguta mov.

- Drajeuri cu toate aromele scumpo. spuse vrajitoarea zambind.

- Suna interesant!

- ai grija, cand spune "drajeuri cu toate aromele" se refera la chiar toate aromele. Am gasit odata unul cu gust de pui prajit. Eu sunt vegetariana. De atunci nu am mai gustat asemenea drajeuri.

- Pai, atunci prefer sa ma lipsesc de ele. Pai o sa iau ce ai luat si tu si ... o placinta de dovleac.

Dupa ce am platit ceea ce am cumparat ne-am asezat singure intr-un compartiment. Pot sa jus ca auzeam un oracait de broasca din compartiment. Cum stateam si radeam pe la jumatatea drumului, o fata a deschis usa compartimentului.

- Buna, fetelor, ati vazut din intamplare o broasca pe aici?

- Umm, daca te referi la una de ciocolata, sarea din vagon in vagon putin mai devreme.

- Nu una de ciocolata. Una adevarata. Un baiat, Neville am pierdut-o.

- Pai, mi se pare ca am auzit un oracait prin apropiere, dar inafara de broscute de ciocolata, altfel de broaste nu am mai vazut.

- Ok, multumesc. Apropo, sunt Hermione Granger. 

- Buna, eu sunt Cassie, iar Luna e...Luna...adica, pretena mea e Luna.

- Ma bucur de cunostinta. Hei, stiati ca Harry Potter se afla acum in acest tren?

- Harry Potter! Foarte dragurt. Sper sa-l cunosc si eu intr-o zi.

- Harry Potter? Cine e Harry Potter? Vreun cantaret vrajitor cunoscut sau ceva de genul?

- Nu, nu! Harry Potter este cel care l-a invins pe...ei bine, daca tot iti povestesc sa o iau de la inceput. Aum multi ani, mai precis 11 a trait un vrajitor malefic, care era atat de temut incat numele lui nu se rosteste nici astazi, la 11 ani dupa moartea sa.Nu se stie din ce cauza, acest vrajitor a vrut sa-l omoare pe Harry Potter. In seara de 31 octombrie, cunoscuta ca seara de Halloween, Stii-Tu-Cine s-a hotarat sa mearga sa le faca o vizita membrilor familiei Potter. I-a omorat pe parintii lui Harry, dar cand a vrut sa-l ucida si pe el, blestemul s-a intors pur si simplu asupra sa si a disparut. Si acesta este motivul pentru care a ramas Harry Potter in istorie. A ramas din toata aceasta intamplare doar cu o cicatrice in forma unui fulger pe frunte. A crescut printre incuiati cu rudele sale incuiate. Se spune ca seamana leit cu tatal sau, dar ochii sunt ai mamei lui.

- Suna cool! A ramas celebru in istorie si nici macar nu-si aminteste ce a facut! Cat de tare!

Trenul se opri scartaind. Nici nu realizasem cat de repede trecuse timpul. Am ajuns la Hogwarts, dupa o calatorie lunga, care a parut atat de scurta!

- Pregateste-te pentru ceremonia de sortare. a spus Luna in timp ce coboram din vagon.

- Anu' intai! Copii din anu' intai dupa mine! Hai, toti copii din anu intai! striga o voce groasa.

*Va urma, scuzati greselile gramaticale*
*Stiu ca normal Luna e cu un an mai mica ca Harry, Ron si Hermione, dar in aceasta poveste am nevoie sa fie in acelasi an cu ei*