Totul se schimba

Malia Bleck

-Malia trezestete!

Deschid ochi cu greu si il vad pe Alec ruganduma sa ma trezesc.

-Ce sa intamplat Alec?

-Cred ca ai avut un cosmar o strigai pe mama.

-Vreu sa se intoarca inapoi.

-Nu e posibil.

-De ce tote astea ni se intapla noua?

-Asta vrea soarta.

-Atunci prefer sa nu las soarta sa imi distruga viata sau ce a mai ramas din ea.

-Acum spunemi cum te simti?

-Mai bine.

-Ar trebui sa mergem acasa sa ne pregatim mai sunt cateva ore pana la imormantare mamai.

-Ai dreptate.

Ma ridic din pat si ma simt ametita cred ca e din cauza medicamentelor.Trebuie sa fiu puternica pentru mama.O sa imi doresc in fiecare noapte sa o visez asa cu era ea chiar daca nu am prea multe amitiri cu ea din putinele amintiri care le am cu ea sper sa am vise frumose nu cosmaruri.Pur si simplu vreau sa imi amintesc de ea vie.Acum cateva zile nici nu imi putem imagina ca mama nu va mai fi.Dar viata mi-a loato de langa mine inainte sa ii demostrez de ceea ce sunt in stare.Fac cativa pasi si ma simt din ce in ce mai ametita.

-Alec?

-Da Malia.

-Vrei sa ma ajuti?

-Oricand.

Fratele meu se apropie de mine ca sa ma pot sprijini de el.Nu imi imajinez viata fara fratele meu.Nu as pute trai cu gandul ca el nu o sa fie langa mine.Fara el nu stiu ce asi fi facut,nu stiu cum as fi rezistata.Ma bucur ca e langa mine cand am nevoie.Asa facem si cand eram mici ne sprijineam unul de altul ca sa reusim.Si acum o sa reusim sa fim tari pentru mama.Ma sprijin de Alec pana ajugem la masina si ma asez pe scaun.

-Alec cu tata ai vorbit?

-Da a spus ca ne vedem a cimitir.

-Aseara nu te-ai dus acasa?

-Nu am stat tota noaptea la spital.

-Alec iti multumesc.

-Pentru?

-Ca esti langa mine.

-Malia esti sora mea meru voi fi langa tine.

Trec douazeci de minute si ajungem in fata casei,Alec parcheaza masina si intram in casa.Urc scarile in camera mea sa ma imbrac.Imi iau o rochie negra si luga si opereche de pantodi negrui.Termin sa ma schimb si aud o bataie in usa.

-Intra.

Pe usa intra fratele meu imbracat intr-un costum negru si cu o cutie rosie de catifea in mana drepta.

-Malia am venit sa iti aduc ceva?

-Ce?

-Cadoul care vroia sa til dea mama cand vei inplini optisprezece ani.La-am gasit cand cautam ceva ieri cu un bilet,pe care scria pentru Malia.Ma-am gandit sa til dau acum.

-Alec...

-Deschidel.

Imi intinde cutia de catifea rosie.As fi frut ca mama sa imi faca acest cadou.Iau cutia vrea sa o deschid dar imi e frica ca nu o sa supot durere si o sa cad in aceea gropa in care sunt,trbuie sa am curajul sa o deschid pentru mama.Deschid cutia in ea e un lantisor auriu cu un o inima.E atat de frumos.Nu cred ca voi rezista la imormatarea mamei.

-Alec vrei sa imi pui colierul?

-Sigur.

Alec se duce in spatele meu imi prinde colierul.Asa imi voi aminti de mama la fiecare pas.Fara sa imi dau seama laceimile incep sa mi se prelinga pe obraji.

-Malia nu mai plange,sunt sigur ca mamaei  nu iar place sa te vada asa.

-Ai dreptate.

-Daca nu te simti in stare sa mergi la imormantare ramai acasa.

-Nu vreau sa fiu alaturi de mama pe ultimul ei drum,pentru ultima data.

-Daca esti gata putem sa mergem?

-Sunt gata.

Iesim din casa ne urcam in masina.Drumul spre cimitir mi se pare nesfarsit.Ajungem in fata cimitirului,vreau sa cobor din masin dar ma simt ametita.

-Malia te simti bine?

-Sunt putin ametita.

-Tinete de mine.Ok?

-Da.

Alec se apropie de mine si il iau de brat.Intram in cimitir erau numai flori albe.Sunt atati de multi oameni imbracati in negru cu cate un trandfir albin mana cee au venit sa ii aduc unultim omagiu mamaei.In multime de omeni ii vad si pe Derek si pe Elena ma bucur ca ca au venit sa imi fie aulaturi.Imi introrc privire si vad sicriul mamaei langa care erau multe flori si tata.

-Daca vrea cineva sa spuna cateva cuvinte?spune unul dintre omeni care sau ocupat de imormantare.

-Da.

Ma apropi de capataiul mamei impreuna cu Alec de care ma spijin.

-In primul rand as vrea sa va multumesc ca sunteti aici sa ii aduceti un ultim omajiu mamaei.Mama nu cred ca ti-am spus vreodata ce insemni pentru mine dar am sa o fac acum.Mama tu esti femeia care mi-a dat viata,femeia care ma ajutata sa facprimi pasi,care ma invatata sa citesc.Tu esti femeia care imi spune ca visurile devin realitate.Tu ai fost si vei fi mama mea mereu chiar daca esti aici sau in cer.Te iubesc mama.

Arunc tradafirul alb ce il tinem peste sicriul mamaei.As vrea ca totul sa fie un  cosmar dar e relitate.Cad in genunchi langa sicriul mamei.

-Nuuuuuu.Mama te rog.Nu ne lasa.

-Malia revinoti.aud vocea fratelui meu.

-Alec nu potem sa o lasam sa plece.

-Malia...

Lacerimile mi se preling pe obraji.Pur si simpu nu pot sa o las sa plece.Nu pot sa o las acolo,nu pot sa o las intro groapa.Alec se apleca spre mine si ma ridica in picioare.

-Sa mergem.

-Nu pot sa o las singura Alec.

Cativa oameni iau sicriul mamaei si il pun ingropa.Niciodata nu asi fi putut sa imi imaginez asata.

-Mamaaaaaaaaa!Nu pleca am nevoie de tine!

Strigatele mele sunt inzadar dar e ceva in sufletul meu ce imi spune ca o vreau inapoi laga mine,imi vreau din nou familia.Oamaeni ce au venit incep sa arunce trandafiri peste sicriul mamaei.Imi doresc sa fi murit in urma cu sase luni sa nu fi vazut asta.Pamntul incepe sa cada peste scriu pana il acopera de tot.

-Sa mergem Malia.

-Vin imediat Alec.

-Te astept la masina.

Ma asez langa mormant si il vad pe Derek venind spre mine.

-Malia cum te simti?

-Ingrozitor.Simt un gol in suflet.

-O sa treci peste intr-o zi.

-Tu ai trecut peste?Ai uitato pe mama ta?

-Chiar daca au trecut optisprazece ani de cand a murit nu a trcut zi sa nu ma fi gandit la ea.Chiar daca nu am cunoscuto nu pot sa nu ma gandesc ca ea e moarta.

-Nici eu nu o voi uita pe mama niciodata.

-Chiar daca ai vrea sa uiti de ea nu ai pute,inima nu te lasa sa uiti.

-Ai dreptate chiar daca mama nu mai e langa mine,mereu va fi in inima mea.Multumesc ca ai venit.

-Voi fi mereu langa tine.

Ma ridic de langa mormant ma apropi de Derek si il iau in brate.El ma itelege cel mai bine,ma bucur ca e langa mine,ca ma sustine.Ma bucur ca  acum face parte din viata mea.Ceea ce am inceput sa simt pentru Derek nu am mai simtit pentru nimeni niciodata.