După câteva momente, David s-a ridicat și mi-a făcut cunoștiință cu Mark.
- Mark, ea este prietena mea, Evi. Evi el este fratele meu, Mark
În acel moment, ochii noștri s-au privit adânc preț de câteva clipe, atunci am simțit că nu are să iasă bine toată treaba asta.
- Îmi pare bine, a spus el, iar un zâmbet jucăuș s-a ivit pe fața lui.
- Și mie îmi pare bine.
După vreo 10 minute, ne-am pus toți la masă. Am avut diferite discuții, iar mai apoi, David m-a chemat la el în cameră. Nu mă puteam concentra la nimic, gândul îmi era la Mark. Băiatul acela mi-a furat mințile, și a făcut asta în doar câteva secunde. Trebuie să îmi revin, poate a fost doar o atracție fizică.
- La ce te gândești? mă întrebă David.
- Sincer, la nimic, meditam doar.
- Ești bine? Ai fost foarte tăcută azi. Nu îți place familia mea?
- Ba da! Ai tăi sunt foarte drăguți, îmi place de ei mult.
- Atunci care-i problema?
- Nu-i nimic, iubitule.
Și cu un sărut am încheiat această conversație. Nu îi puteam zice care era de fapt problema, nu îi puteam zice că de fapt m-a atras Mark. Nu a trecut mult timp, că deja se făcuse 11. Am decis să merg și eu acasă. Ajunsă acasă, m-am pus în pat și am început să mă gândesc la Mark. Ce-i cu mine?
Au trecut câteva zile, iar eu si David am început să vorbim din ce în ce mai puțin, așa că am decis să merg să îi fac o vizită. Am ajuns la el acasă, am ciocănit la ușă și când ușa se deschide, nu era David, era Mark. Fără tricou, cu o pereche de pantaloni scurți pe el, mi-a zâmbit lung.
- Bună, a spus el.
- Bună. David?
- A plecat până la mama la serviciu.
- Aaa, mersi, să îi spui că l-am căutat.
- De ce nu intri? Ar cam trebui să ajungă și el acasă.
- Nu vreau să deranjez.
- Stai liniștită, intră.
Am intrat cu o strângere de inimă, Mark era prea atrăgător.
- Te pot servi cu o cafea?
- Sigur.
Mi-a făcut cafeaua și după s-a pus lângă mine și am început să vorbim despre relațiile noastre. Mi-a povestit că el tocmai se despărțise de prietena lui, dar nu părea prea afectat. După aproape o oră, timp care a zburat fără să văd, ajunge și David.
- Bună, iubitule.
- Evi, ce faci aici?
S-a uitat la mine, iar mai apoi la Mark. Atunci am realizat că Mark încă era fără tricou.
- Am venit să te văd.
- Hai la mine în cameră.
Îl vedeam destul de nervos, nu întelegeam ce pățise așa că am lăsat după el și m-am dus.
- Ce ai pățit? întreb eu
- Ce căutai singură cu el?
- Ți-am zis, am venit să te văd, tu nu erai, iar Mark a zis să te aștept, a spus că ajungi curând.
- Când a fost asta?
- Cam acuma o oră.
- Cam atunci am plecat.
- El a spus că deja de ceva timp ești plecat..
- Ai grijă ce faci.
- Mă ameninți cumva?
- Îți sugeram.
- Nu îți permit să îmi vorbești așa. Eu am venit să îți fac o surpriză fiindcă tu de câteva zile mă ignori, iar tu îmi vorbești așa. Nu ai încredere în mine? Apoi să nu ai! Eu am plecat, pa.
Atunci am ieșit val vârtej din cameră și am plecat. Acasă mă gândeam numai la conversația cu Mark, dar și la ce mi-a spus David, oare de ce îi această tensiune între ei?
YOU ARE READING
Am ajuns să fiu, ceea ce am urât la alte persoane
RomanceNumele meu nu este de fapt Evi, dar prefer să mă știți așa. Am 21 ani, și vin dintr-un oraș mic din România. Din totdeauna mi-a plăcut să mă joc cu viața, dar nu și cu oamenii. Mereu am fost o fată visătoare, care nu voia să părăsească paradisul ei...