Sunt prietenă cu oginda,
Îmi reflectă naiva individă.
Care a crezut în povești
Spuse de un cuceritor,
Dar, degeaba te croiești.
Acum, stă spartă pe jos, în bucăți
Inima mea la fel, în mii de emoții.
Oglindă, oglinjoară
Fă-l pe acest nenorocit să dispară!
Privesc luna, surata mea
Nici cometa, nici stea.
Corp ceresc făcut să lumineze,
Inima lui, poate să o contureze.
Brunetule cu ochii verzi,
Acum sunt jos, distrusă, mă vezi?
Eu te știu un soare luminos,
Și încă al naibii de frumos!
Dar tu stai, alb că varul,
Fără reacție, mișelul!
----
PUPICI^^
