M-am trezit întinsă pe jos în dormitorul meu. Cred că am leşinat. Am ieşit din baie şi am coborât scările. Draperiile prăfuite nu lăsau lumina soarelui să intre pe fereastră, iar becurile erau arse. Oare ce se întâmplase? Unde plecase toată lumea?
- Tată? Am strigat cu speranța că poate este pe undeva prin casă. E cineva aici?
Casa asta începe să-mi dea fiori. Ce doamne iartă-mă s-a întamplat cu toată lumea?
Am mers în bucătărie unde am găsit un plic. L-am deschis, era o scrisoare.
"Bună, iubito!
Îmi pare rău că nu ți-am mai scris de mult, dar nu m-ai lăsat să o fac. Vezi tu, ai făcut multe prostii, iar acum nu ne mai putem scrie mesaje unul altuia. Te întrebi de ce eşti singură? Ți-ai căutat-o cu lumânarea, iar acum eşti moartă, însă dacă citeşti asta înseamnă că spiritul tău încă trăieşte, iar corpul ți-e undeva prin casa asta, sau curte, nu ştiu sigur. Nu te speria, e totul în regulă, trebuie doar să fii atentă la ce îți voi spune acum. În camera tatălui tău este ascunsă o brățară veche. Mergi şi caut-o, apoi coboară în pivniță. Acolo vei găsi un pandantiv violet pe care îl vei adăuga la brățară. Asta o să te ajută să ne vezi.
Ai mare grijă!"
CITEȘTI
Anonimul: Mesajele
Teen FictionViolet este o fată simplă, neîndemânatică, dar curajoasă. De curând, s-a mutat în Virginia, un oraș care se spune că e bântuit de forțe malefice. Însă Violet nu crede nimic din asta. Ea locuiește împreună cu tatăl său, un veterinar care iubește anim...
