Îmi amintesc tot, nu s-a schimbat aproape nimic. Porțelanurile japoneze se afla pe acelaş raft, catanele lucrate manual au rămas în acelaş loc de acum cinci ani, tablourile..sunt şi ele intacte, la fel ca pânza ce nu are nici cea mai mică legătură cu decorul, pânza cu trei pete de cerneală neagră, amprenta mâinii mele, a bunicului, şi..a laşului. Simt cum o lacrimă mi se prelinge pe obraz. Sunt obişnuită, de multe ori încep să lăcrimez când mă gândesc la trecut. Oricât aş încerca să mă îmbărbătez şi să fiu puternică pentru viitorul apropiat, îmi este imposibil atunci când mă gândesc la acea persoană care îmi umple mintea şi sufletul doar cu energie negativă, doar cu gânduri negre şi amintiri ce de fiecare dată se sfârşesc cu mine luptândumă din furie cu sacul de box până la epuizare, sau cu mine şi ochii mei ,,transpirați" şi roşii.
-Karengi, vino aici! sunt oprită din a vorbi singură în gând de către fratele meu mai mare care strigă de parcă fix în momentul ăsta Lucifer îl trage în infern.
-Da, oppa? spun în timp ce caut locul de unde a venit strigătul
-Cât crezi că ar valora astea? zice uitânduse la cele două săbii gemene din mâinile lui.
-Goseok, te rog, pune alea înapoi pe perete. zic calmă deşi pe interior mor încet-încetişor de nervi, emoții şi de frica de a nu le scăpa sau a face orice altceva cu ele înafară de ale privi.
-De ce?
-Sunt artefacte unicat, au aparținut familiei regale chineze acum mai bine de 350 de ani. Povestea spune că cine le atinge fără permisiunea unui moştenitor direct va fi blestemat.
-De unde ştii atâtea despre ele? zice punând săbiile înapoi în tecile lor ca apoi să pună tecile pe raftul de lângă noi.
-Bunicul m-a învățat istoria fiecărui artefact şi papirus cunoscut de el, şi în caz că există blestemul, te las să atingi săbiile cu condiția să nu le strici
-Eşti moştenitor al săbiilor?
-Da..bunicul ne-a lăsat moştenire obiectele importante, casa şi cele din casă, mătuşa Hae deține terenul.
-Ne-a? Adică şi mie?
-Nu, mie şi lui.. spun lăsând capul în jos iar apoi o lacrimă pe parchet.
Acesta a fost primul capitol, sper că va plăcut, probabil a fost plictisitor dar încurând va deveni mai interesant^^
Vot plz
CITEȘTI
Până la moarte ⛩ BTS
Fanfiction-Ți-am mai spus că eşti penibil? -Iartă-mă, te rog! -Bunicul te-ar ierta..Dar dacă ar mai fi aici sigur ar fi dezamăgit. ,,A plecat, a fost un laş, mi-a dezonorat bunicul, şi-a încalcat promisiunea, a devenit o păpuşă pop care şi-a uitat trecutul ş...
