Era o zi minunata, in care soarele radia a fericire şi işi impartaşea starea cu cei din jur. In timp ce savuram de aceste clipe minunate in parc, il intalnisem pe Dylan.
-Hey, Lucy!
- Salut, Dylan. Nu te am vazut demult. Unde ai fost atata timp?
- Am calatorit si am studiat diferite limbi si in acelasi timp pot spune ca fusesem intr-o excursie-vacanta indelungata. Tu ce faci?
-Bine. Si cum a fost?
- Superb. Ar trebui sa faci si tu o astfel de calatorie, e minunata. Cred ca ti-ar fi placut, zambind mi-a spus.
- Ma cunosti prea bine, am chicotit.
Imediat ce i-am raspuns, i-a sunat telefonul.
-Sorry, trebuie sa plec. Ne vedem mai tarziu.
Nu stiu cum aflase Daniel despre acesta "mica plimbare" in care a fost prezent si Dylan, dar cind a aflat - nu era de bine.
- Ai fost iarasi cu el? Care e problema lui? Nu te poate lasa in pace?
CITEȘTI
Eu inca te iubesc. Partea a 2. Purice Roxana
Roman d'amourContinuarea romanului "Eu inca de iubesc" de Cristina Chiperi. Am decis sa-mi imaginez ce s-ar fi putut intampla😊sper sa va placa
