Cap 3

57 6 0
                                    

*Pe strada*

- Nu îmi vine să cred!spune Mey entuziasmă. In sfârșit ii vom întâlni. Și nu că mergem la un concert! O sa vorbim cu ei!spune ea țopăind de fericire.

- Bine iepurila. Calmeaza-te puțin. Și eu sunt fericită și simt că o să fac infarct, dar totuși. Suntem în public, spun eu încercând să mă abțin din a o lua razna.

- Yahh! Eu nu sunt iepurila!spune ea râzând.

- Exact. Ești iupurila mea, spun eu luand-o la fugă ca să scap cu viața. Alergând m-am lovit de cineva și am căzut, lovindu-ma în genunchi. AHHN!spun eu tăvălită pe jos.

- S-Scuze...spune un băiat cu o mască și o șapcă pe cap. Lasă-mă să te ajut, mă ia de mână și mă ridica. Ești bine?mă întreabă el uitandu-se la mine și analizandu-ma din cap până în picioare.

- Da... Sunt bine, spun eu uitandu-ma la genunchiul drept.

- Genunchiul tau!spune el repede.

- E ok! Nu îți fă griji!spun eu dandu-ma mai in spate. Eu trebuie sa plec. Pa!

- Uh... Bine. Pa!spune el uitandu-se după mine plecând.

Mey se apropie de mine și mă întreabă:

- Hey, ești bine?mă ia de mana.

- Da, sunt ok...Uh! Cine era tipul ăla?!spun eu puțin nervoasa.

- Lasa-l. Dacă ești bine nu trebuie sa fi supărată. Hai sa privim partea buna a lucrurilor. In 30 min ne întâlnim cu Nct. Și nu doar Nct U, Nct 127 sau Dream. Ci tot! Nct 2018!!!spune ea entuziasmată.

- Da... Poate ai dreptate, spun eu zâmbind.

- Logic că am dreptate! Eu tot timpul am dreptate, spune ea dându-mi o palmă după cap. Baka!

*Peste 20 min*

Am intrat în clădire și așteptăm să ne lase să intrăm în sala unde va fi tot Nct-ul. Mey radia de fericire și mai avea puțin și exploda că o bomba. Aici mai erau cel puțin 500 de fete, care erau exact la fel ca Mey. Eu nu știu ce reacție să am. De fapt eu nu mai am nici o reacție de când tatăl meu a fost ucis acum 10 ani in urma, chiar în fața mea.... Îmi amintesc fiecare secundă, fiecare mișcare, tot din acea zi... Ieșisem cu el prin parc ca în fiecare sâmbătă... Acea zi era ziua tată- fiică... Era ziua când stăteam cu el... In acea zi scăpase un criminal și era căutat peste tot. Spre ghinionul nostru el era chiar în parcul in care eram noi. Politia venea după el și voia să scape. S-a apropiat de mine, a încercat să mă ia drept ostatica, dar tata m-a aparat, fiind înjunghiat de cel puțin 5 ori... Politia l-a luat, dar tata nu a rezistat până ce ambulanta a venit. Din acea zi, mi-am pierdut fiecare expresie... Dar sa las asta la o parte. Hey! Azi ii voi întâlni pe idolii mei. Pe biasul meu. Ar trebui sa mă gandesc la prezent nu la trecut, să fiu fericita.

In timp ce mă gândeam, Mey m-am apucat de braț și mi-a spus că se duce până la baie. Peste 10 min ea nu s-a mai întors, iar bodyguarzii deja ne dăduseră drumul înăuntru. Mai erau 4 fete până la ce sa merg eu... 3....2....1.... E rândul meu. Mă apropii de masă și primul este Mark.

- Bunaaa!spune el zâmbind dulce.

- Buna!spun eu zâmbind-ui înapoi.

- Cum te numesti și ce vârstă ai?spune el luandu-mi albumul și semnandu-mi-l.

- Hara...spun eu timidă. Am aproape 18 ani,mă uit la el zâmbind.

- Hara. Mă bucur să te cunosc!spune el și mă ia de mână, facandu-ma să înroșesc. Ce drăguță ești!

Just between lovers [ •Taeyong~ ff.• ]Where stories live. Discover now