Prefață

4.4K 242 28
                                    


Cu 5 ani în urmă... față de prezent

Camera de spital era austeră, un pat spitalicesc umplea locul iar în dreapta patului era o noptiera  de culoarea untului . O mică masă cochetă care părea că înviora atmosfera, era la picioarele patului cu două  scaune tip fotoliu de aceiași nuanță. Geamurile înalte, erau acoperite cu draperii crem, ce încălzeau puțin atmosfera din încăperea, unde de trei săptămâni era internat Cezar. Acesta era palid la față, iar în mână era prinsă o branulă prin care primea medicamente dintr-o perfuzie. Respira întretăiat de parcă ceva greu îi era așezat pe piept și nu-l lăsa să tragă aer în plămâni.

Dacian, stătea pe scaun lângă tatăl său, părea frânt. Îl deranja faptul că nu poate să facă nimic să-l însănătoșească pe tatăl său.

-Dacian, șopti Cezar abia auzibil, promite-mi că atunci când o vei găsi pe Ina, ne vei răzbuna , spuse Cezar cu vocea stinsă. S-a ascuns foarte bine încât nu am reușit să dau de ea nici cum, deși au trecut peste 25 de ani. 

-Îți promit tată că am să te răzbun. O voi distruge, îi voi face restul zilelor un calvar așa cum au fost și ale tale. 

Știa că nu e bine să facă astfel de afirmații, dar ce putea să facă când tatăl lui era acolo, pe patul de moarte.

-Trebuie să-ți răzbuni sora, continuă Cezar ezitând, a fost atât de mică... de plăpândă , iar "ea", nu a lăsat-o să se nască... Mai trebuie să ști că... Vocea i se întrerupse și începu să-și găsească greu cuvintele respirând precipitat.

O lacrimă cristalină alunecă pe fața ridată și alba ca varul a lui Cezar care se prelinse pe obraz în jos dispărând în părul albit prematur.

Dacian îl ținea de mână pe tatăl său încercând să-l îmbărbăteze deși știa că nu mai avea mult de trăit , tot de aceia își luase liber de la muncă ca să stea cu el până la sfârșit.

-Fiule, ai grijă de mama ta. Ști că este foarte slăbită... niciodată nu ți-am spus că după nașterea ta, cam  la doi ani distanță , a rămas din nou însărcinată. A pierdut și acel copil la 8 săptămâni iar din momentul acela nu și-a mai revenit niciodată complet. Ina e de vină că tu nu ai alți frați. Vreau să ști că te-am iubit din prima clipă când te-am văzut. Tu și mama ta sunteți viața mea, te rog să ai grijă de ea fiule. Și... s-o asculți . 

-Îți promit tată că o să am grijă de mama și că am să te răzbun. Cu siguranță că am s-o găsesc pe Ina și atunci o să plătească pentru tot ce a făcut , spuse Dacian cu hotărâre.

-Fiule, încă un lucru doresc să-ți cer.

-Spune tată.

-Să nu renunți niciodată la iubirea ta când o vei găsi. Am iubit-o pe mama ta cum nu credeam că o să iubesc vreodată pe cineva, am trecut prin atâtea încât aș mai trece și prin mai rele dacă aș ști că ea e cu mine. Să nu uiți că iubirea vindecă totul...

-Da ,tată . Am să țin minte, acum plec trebuie să vină și mama iar asistenta de serviciu nu ne lasă să intrăm la tine decât pe rând.

Dacian se ridică de pe scaun, își satură tatăl pe frunte și ieși din salon, se simțea înfrânt în fața bolii. Nu credea că își va vedea vreodată tatăl atât de înfrânt, mereu a fost dur și puternic iar acum părea slab și fragil. Era de necrezut ce putea face o astfel de boală dintr-un om perfect sănătos.

Ura spitalele, mirosul de dezinfectant amestecat cu mirosul bolnavilor îi făcea greață dar nu avea ce face dacă tatăl lui era atât de bolnav încât necesita internarea. Din păcate descoperiseră târziu că Cezar suferea de cancer la colon, a fost mult prea târziu pentru ca el să fie salvat, era în ultimul stadiu, suferise și o operație dar verdictul fusese devastator atât pentru mama lui cât și pentru el. Acum doar calmantele îl făceau să nu simtă durerea la intensitate maximă...

Mama lui era epuizată atât fizic cât și psihic, știa că-l iubește pe tatăl lui și mai știa că moartea tatălui său o v-a slăbi și mai mult. Nu mai văzuse o astfel de iubire decât la bunicii lui. 

În acea noapte însă Cezar adormi de tot, iar Mara rămăsese cu inima sfâșiată și nemângâiată iar Dacian cu o misiune de îndeplinit.

★★★★★

NA/ Acest capitol este un fel de intro, povestea propriu zisă începe după acest capitol.

Dacă doriți să aflați povestea lui Cezar și a Marei  citiți Îmblânzirea bestiei.

Spor la citit .

Răzbunarea bestiei 🔞+Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum