Câteva gânduri dintr-o mie

Încetează să te mai învinovățești!

Te rog, doar încetează. Încetează să îți mai pui bețe în roate pe drumul vieții. De ce alegi să te distrugi? De ce alegi să îți faci rău? A da, din cauza lui. Din cauza faptului că nu ai fost destul de bună pentru el? Aberații! Tu ești cu mult deasupra tuturor, doar pentru felul tău de a fi, doar pentru bunătatea ta, doar pentru altruismul tău. N-a știut să te aprecieze, iar pentru asta trebuie să ieși din viață lui, că o tornadă, dar în același timp cu o elegantă aparte, încât nu te va uită niciodată, dar tu o vei face! Tu îl vei uită, pentru că n-a știut să se deschidă față de ține, pentru că practic nu l-ai cunoscut niciodată! Cum poți iubi pe cineva pe care nu cunoști, nu? Dar uite că soarta e fățarnică, soarta îți da lovituri peste lovituri și lecții peste lecții pentru că la sfârșit să poți spune victorioasă: Am reușit! Ai reușit datorită ție, datorită puterii imense care zace în sufletul tău, e cu totul și cu totul meritul tău și al nimănui altcuiva. Doar răsări din propria cenușă că pasăre Phoenix și trăiește-ti viață, lasă mereu o urmă oriunde ai merge și mai ales, nu uită să iubești, căci dacă iubești, ai totul! Și ce dacă nu mereu dragostea îți este împărtășită? Nu te poate iubi toată lumea așa cum meriți, căci nu toată lumea e că ține, un izvor nesecat de iubire și duioșie. Lumea e rea, și cum am spus, tu ești deasupra tuturor.