Capitolul 1

712 44 46
                                    

Este 21 mai 2018 și trebuie să mă duc la audiții la SM peste 2 ore pentru a imi îndeplini visul la care am sperat din totdeauna .

Se pare ca am uitat sa ma prezint , eu sunt Kim Ana , am 17 ani, clasa a 10-a , 1.62 m , imi plac culorile roz , mov , alb si albastru . Am părul castaniu si drept , cu toate ca eu imi doream sa il am negru si puțin ondulat. Imi place geografia si istoria , părinții ma îndemnau sa merg pe geografie dar parca am înclinat mai mult spre muzica . Sunt o fire veselă și care nu își pierde niciodată speranța , dar când ma enervez iese puțin cam urat , doar puțin . Cam atât despre mine acum , deocamdată .

Sunt in parc si imi repet ce am de facut la audiție . Imi place mai mult vocal decât rap. Aveam căștile în urechi și fredonam melodia SERENDEPITY de la Jimin din Bts , mi-ar place sa îi întâlnesc în realitate dar nu pot sa ma duc , nu ca nu as avea bani sau ceva de genul asta , dar nu am cu cine si imi e urât sa ma duc singura . Dupa ceva timp ma trezesc pe jos după ceva m-a trântit ,mai bine zis cineva , si anume un băiat .
- Imi pare tare rau ! Esti Bine? Stai sa te ajut .

Perspectiva băiatului.

Mergeam pe alee si priveam apusul soarelui si intru in cineva care era in calea mea si nu l-am observat , mai bine zis nu am observat-o .

Era o fata cu părul castaniu destul de lung , era trecut de umăr cred ca aproximativ 10 cm . Avea tenul foarte deschis . Era îmbrăcată într-un tricou de culoare albastru deschis si avea niste pantaloni de culoare gri puțin deasupra genunchilor .

O ajut sa se ridice si imi cer scuze .

- Imi pare tare rau . Esti bine ? Stai sa te ajut .
- Da , sunt bine , mersi . Si eu ar trebui să imi cer scuze , nu te-am văzut .

Cand mi-am ridicat privirea la fața fetei am observat ca avea ochii albastrii , nu erau doar albastrii , dădeau spre un verde deschis sau un turcoaz .

- In cazul asta este vina amândurora .
Am concluzionat zâmbind .

- Se pare ca da . Păi eu trebuie sa plec , la revedere si imi pare rau pentru ceea ce s-a întâmplat .

A zambit si ea la rândul ei si a facut o doua plecăciuni si a plecat grăbită . Nu cred ca este de aici , adica seamana dar tot nu cred ca este de aici din Coreea . Este drăguță , primul lucru pe care poti sa il observi prima dată la ea sunt ochii sai foarte frumosi si zâmbetul mare si dragut pe care il are . Sper sa ne mai întâlnim .

Păi ar fi timpul sa iau o mașină pentru a ajunge cat mai repede la companie , nu trebuie sa întârzii si azi .

Asta a fost primul capitol . Sper sa va placa , stiu ca nu este atat de buna dar este prima mea carte . ♡

 Mereu Împreună //finalizat//Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum