Capitolul 9

957 66 1
                                    

                               -Bursa-

             2.Media la matematica

    ''- Hey!Amber!Vreau sa iti spun ceva.Eu trebuie sa fac asta .

     OK ,m-am trezit pur si simplu intr-un parculet dragut , plin de copii care se joaca fericiti in lumina soarelui stralucitor care topea orasul mai ceva ca vara  si dintr-o data il aud pe Tylor . Era imbracat in niste haine putin cam diferite stilului sau vestimentar . Da , el era cel care voia sa imi spuna un lucru care se pare ca avea o importanta foarte mare pentru el deoarece era impiedicat si nerabdator sa scape de povara pe care o cara .  

    - Ce este ,Tylor ? spun eu asezandu-ma pe o bancuta si facandu-i semn sa faca si el acelasi lucru . 

   -Pai...Nu stiu cum sa iti spun...dar eu. 

    Acesta nu a mai continuat desi eu eram destul de curioasa si ii sorbeam fiecare cuvant de parca ar fi o minune de la Dumnezeu  asa ca am incercat sa il ajut . 

  -Ce s-a intamplat ??Spune-mi , vreau sa te ajut! Poti sa imi spui orice . 

  M-a privit uimit de cata rabdare si intelegere dadeam dovada . A privit spre cer apoi a oftat . 

   -De ce este atat de greu ? a spus acesta mai mult pentru sine oftand . 

   -Ce este greu ? am intrebat incercand sa scot informatia de la el deoarece muream de nerabdare sa vad ce este atat de important dar in acelasi timp , am incercat sa par linistita si pregatita pentru 2-3 ore de asteptat . 

   -Eu...nu stiu cum sa o spun ...

   -Tylor , spune! Nu te voi judeca orice ar fi . Nu voi rade de tine . am incercat sa il ajut dinou 

  M-a privit incercand sa isi dea seama daca vorbeam serios sau doar incercam sa aflu ce vrea sa imi spuna . Intr-un final , acesta si-a facut curaj , a respirat usor apoi a rostit : 

  -Amber stiu ca poate nu este reciproc dar...a facut o scurta pauza in care m-a privit nesigur , a inchis ochii apoi a continuat...eu te plac . 

  Am ramas surprinsa dar nu stiu ce s-a intamplat .Corpul meu a reactionat fara sa gandeasca deoarece m-am trezit sarutandu-l . Nu stiu cum s-a intamplat . Nici nu am apucat sa ma desprind din sarut ca m-am trezit. " 

           Am deschis ochii si am privit in jurul meu .Acelasi pat ,acelasi parfum al incaperii ,acelasi birou , aceeasi camera , camera mea ,desi peste cateva saptamani o voi numi fosta mea camera .  Asta ma face sa simt un gol imens in stomac . Imi va fi dor de aceasta incapere in care am plans , am ras , am zambit  si in care am crescut pana la aceasta frumoasa varsta de 17 ani . Imi pare foarte rau ca nu voi prinde si varsta de 18 ani aici  . 

    M-am ridicat in capul oaselor .Totul a fost un vis , un vis ciudat , as putea adauga . Nu stiu cum am putut sa il sarut .Eu nu simt nimic pentru el , e doar un coleg care a fost de acord sa ma ajute  la matematica . Dar ,din cate s-au intamplat ieri , as putea spune ca suntem prieteni dar doar prieteni , mai mult nu . Si daca tot ce spun aici este adevarat atunci de ce ma simt asa ciudat in legatura cu visul ? De ce simt ca ceva imi scapa printre degete ? Oare am inceput sa simt ceva pentru el ? In nici un caz!!Never!!Am spus never !Stiu ca asta simt dar de ce acest vis ma tulbura ? 

    S-a facut 5:30 iar eu nu am mai putut sa adorm . M-am rasucit de pe o parte pe alta , mi-am intors perna , mi-am dat cearsaful jos din pat la cat am dat din picioare si nimic .Somnul nu voia sa isi mai faca aparitia . Am incercat sa numar oile .Am ajuns la a 656 a oaie . Aceasta era cea mai firava si cea mai micuta de pana acum . Era si cea mai alba dar avea o pata neagra langa unul dintre picioare . Da cum ati auzit .Numar oi si mi le imaginez . Mai nebuna de atat se poate ? 

Jurnalul unei viitoare vampiriteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum