Jurnalul unei viitoare vampirite

Capitolul 16

-Plecarea-

-Amber, esti gata?a spus matusa varandu-si capul pe usa.

-Acum, acum!!am spus eu inchizand valiza si analizand camera in cautare de obiecte uitate.

Am luat tot. Nu mai e nimic inafara de pat, dulap si birou. Orice obiect personal care era in aceasta camera se afla ori in valizele mele ori la gunoi. Totusi nu ma simteam pregatita sa plec. Stau aici de cand m-am nascut. Cum pot sa plec chiar acum? Casa a fost vanduta. Asta nu mai e camera mea. Daca nu o sa pot dormi in alta camera? Toate amintirile mele sunt aici, in aceasta casa, in aceasta camera.

Lacrimile imi curg siroaie in timp ce ma indrept spre usa. Imi va fi dor de tot!

Am coborat la parter si am aruncat o ultima privire in timp ce Tylor si cu matusa carau valizele. Da, stiu Tylor!

Intr-un sfarsit fost nevoita sa plec datorita rugamintilor insistente ale matusei . Tylor m-a apucat pe umar si a mers cu mine spre masina deschizandu-mi usa si intrand dupa mine.

L-am luat in brate si nu i-am dat drumul pana am ajuns la aeroport.

Inima ma durea insuportabil, imi venea sa vomit iar lacrimile nu voiau sa se opreasca. Curgeau siroaie iar ochii mei erau rosi si umezi. Tylor imi spunea caa va fi totul ok si ca va veni in vizita, dar nu il puteam asculta. Ma tinea de mana si incerca sa ma linisteasca. Peste 10 minute aveam sa plec, avionul avea sa decoleze.

-Tylor, nu vreau sa plec. De

ce nu esti suparat? Vrei sa plec? am spus eu .

-Nu vreau sa pleci, Amber. Dar trebuie, este pentru binele tau. Stiu ca iti va fi greu la inceput dar vei trece peste iar noi ne vom revedea. Iti promit.

M-a imbratisat si m-a mangaiat pe par. Apoi m-a luat de mana si m-a condus la avion. Mi-a luat fata intre palmele lui calde si ma sarutat pe frunte. E asa un scump. Nu pot sa cred ca nu ne vom mai vedea zilnic.

L-am mai imbratisat o data apoi m-am intors cu spatele pornind spre intrarea in avion. Mi-am intors privirea catre el si am surprins cateva lacrimi pe obrazul lui. I-am facut cu mana si i-am spus:

-Te sun imediat ce cobor din avion. Iti promit.

A dat afirmativ din cap apoi mi-a spus:

-Ai grija de tine si sa nu uiti sa ma suni. Pa.

Am intrat in avion. Stomacul meu se rasucea si se invartea facandu-ma sa vars. M-am asezat pe locul meu: la fereastra langa matusa. Am adormit gandindu-ma la cum arata viata mea cu 3 luni inainte, cum mergeam cu avionul ca sa imi cumpar shaorma dintr-un loc fenomenal, cum nu imi pasa daca aveam sa ne mutam si plecam cu lunile la hotelurile tatei, la viata mea inainte de moartea parintilor mei.

-Trezeste-te!!a spus matusa ridicandu-se de pe scaun. Am ajuns.

Cu greu a reusit sa ma faca sa cobor. Ne-am luat bagajele si ne-am asezat pe o banca. Matusa s-a dus sa aduca doua cafele in timp ce eu vorbeam cu Tylor la telefon:

-Hey! Ai ajuns? a raspuns Tylor intr-un suflet. Se pare ca astepta un telefon de la mine.

-Da, am ajuns.

-Am o veste buna. a spus Tylor entuziasmat.

-Ce e?am spus eu in timp ce luam cafeaua din mana matusii care era indreptata spre mine.

-Vin la tine marti.

-Serios? Cat stai? am intrebat bucuroasa.

-Cat ma primesti?

-Toata vara.

-Nici chiar atat.

-Hai serios acum!Cat stai?

-O saptamana.

-Cam putin dar e bine si asa. Mersi.

-Cu placere. Ne vedem marti.Pa.

Matusa m-a anuntat ca va veni Chad dupa noi dupa care imi bag castile in urechi si incep sa ascult muzica.. Nanananayayaayaya..

******

MULTUMESC PENTRU CELE 1500 DE VIZUALIZARI. STIU CA E SCURT CAPITOLUL DAR DEABIA L-AM PUS PE CELALAT ASA CA ASTA ORICUM NU TREBUIA SA FIE PUS ACUM. ASTEPT PARERI, INTREBARI SI SUGESTI.