Condamnată să îl iubesc

Capitolul 20

Alerg uşor până la paravan apoi sar peste el şi îl caut din priviri pe Harry. Îl observ abia atunci când îmi face cu mâna din celălalt capăt şi mă apropii încet de el.

Eram îngândurată şi mă gândeam cât de drăguţ fusese gestul lui Stephen. Nu mă aşteptam să vorbească cu Harry ca să mă păzească cât timp el trebuia să câştige o cursă. Fusese incredibil de atent şi de grijuliu din partea sa.

În plus, mă bucura faptul că se gândise la mine, la protecţia mea. Ceea ce mă ducea cu gândul la sentimentele mele pentru el.

Aveam deplină încredere în el, eram sigură de asta. Fusese singurul băiat, dintre toţi foştii mei prieteni, care nu mă forţase să fac ceva din ce nu imi doream. Bineînţeles, la început dorise mai mult de la mine, dar de la acea noapte când îi mărturisisem adevărul despre mine, nu mai încercase să mă seducă, defapt chiar el se oprea când eu intrecem limita.
Sunt scoasă din gânduri când sunt lovită în umăr de un băiat brunet care alerga spre paravan.

- Hei! Strig eu în urma lui, frectionandu-mi zona lovită. Uita-te pe unde mergi! Singurul semn că bărbatul mă auzise este un semn obscur din mână.

Fac ochii mari când îmi arată degetul mijlociu şi furioasă, vreau să îl urmăresc şi să îi cer socoteală, dar un braţ mă prinde şi mă întoarce spre el.

- Khira, ce naiba aveai de gând să faci? Întreabă exasperat Harry.

Îmi dau ochii peste cap şi mă întorc spre locul în care cu acum câteva secunde era băiatul acela. Dacă nu mă oprea Harry, poate acum l-aş fi prins pe nesimţit.

- Să fac dreptate? Întreb eu retorică şi îmi eliberez braţul din strânsoarea pletosului.

Mă îndrept spre paravan, lăsându-l pe Harry să mă urmărească, şi îmi las mâinile să alunece pe metalul rece. Oamenii din jurul meu şuşoteau şi exclamau entuziasmaţi, în timp ce eu îmi rodeam buza inferioară de emoţii. Harry ajunge lângă mine şi oftează, dorind să spună ceva, dar este întrerupt de acea voce baritonală care se aude cu putere din boxe.

- Dragi participanţi şi telespectatori, eu şi cu domnul director Brown am hotărât să schimbăm de această dată regulile cursei. Ce ziceţi?

Mulţimea de spectatori izbucnesc în aplauze energice şi mulţi strigă nerăbdători. Prin zgomotul infernal, încerc să prind cât mai mult din continuarea omului.

- Regulile sunt suficient de simple. Fiecare concurent este rugat să găsească o persoană de sex feminin disponibilă să se urce pe motocicleta concurentului, în mai puţin de zece minute. La ora opt şi zece minute un reprezentant va veni şi vă va lega împreună. Cine nu şi-a găsit o parteneră şi nu se află pe motocicletă, va fi descalificat. Multă baftă!

Răsuflu agitată şi privesc în jurul meu. Multe dintre fetele prezente săreau paravanul nu mai înalt decât cincizeci de centimetri, fără să se gândească la consecinţe.