- „Mami, tati. Vedeti artificiile? Sunt atat de frumoase! Putem opri ca sa ne uitam la ele?
- Nu, nu putem Katty, stii ca trebuie sa ajungem acasa. Imi zise mama cu o voce duioasa. Apoi se intoarse cu fata catre drum.
- Offf bine. Am zis eu bosumflata.
- Uite Katty, daca esti cuminte, venim si anul viitor. Imi zise tata cu vocea sa blanda, dar totusi puternica.
- Yayy...
- Richard ai grija!!! Striga mama... Dar era prea tarziu o masina intrase pe contra sens, si ne lovise atat de tare incat masina s-a rasturnat. O masina care venea in spatele nostru, a vazut teribilul accident, si a sunat repede la 112. Dar degeaba. Cand am ajuns la spital, parintii mei nu mai erau cu mine...
- Mama... Tata... Nuuu!”
Atunci m-am trezit dandu-mi seama ca totul fusese un vis... Eram ametita si aveam nevoie de niste aer... Am iesit din camera, si m-am indreptat spre scari, ca sa ma duc la piscina. M-am asezat pe marginea ei, si mi-am scaldat picioarele in apa rece. Capul incepuse sa ma doara rau, iar cand am incercat sa ma ridic, am alunecat in apa. La inceput ma zbateam, dar apoi, mi-am dat seama ca totul era linistitor, si ca nu aveam de ce sa ma impun... Stateam pe fundul piscinii, privind in nimic... Am inchis ochii si i-am vazut pe parintii mei... Stateau si ma priveau. Radeau. Tata mi-a intins mana, iar eu am vrut sa o iau dar mi-am dat seama ca nu era timpul sa plec, si ca trebuia sa imi traiesc viata. M-am „trezit” si am inceput sa inot spre suprafata. Am iesit repede din apa, mi-am scurs apa din haine, apoi am intrat in casa, si m-am indreptat spre camera mea. Exact cand am dat de coltul care despartea holul camerei mele de scari, m-am ciocnit de cineva. Amandoi am cazut, iar cand m-am uitat sa vad cine era, am tacut.
- Ce cauti aici la ora asta? Ma intreba Zayn. Eu nu i-am raspuns. Doar m-am ridicat si am intrat in camera la mine. M-am schimbat in niste haine uscate si m-am asezat in pat ca sa ma ia somnul. De dimineata, fel ca in fiecare zi m-am trezit la ora 6 pentru pregatire. Mi-am facut dus, mi-am luat treningul si am coborat in sala de fitness. Am alergat ca de obicei 30 de minute pe banda, apoi 25 de minute m facut flotari. Cand am vrut sa ies din camera, Max si Liam tocmai intrau.
- Neata’ Kat. Ma salutara ei, dar eu nu i-am bagat in seama, m-am dus in bucatarie, mi-am luat o sticla de apa. Cand am trecut pe langa chiuveta am vazut ca acolo era cutitul plin de sange pe care l-am lasat aseara. Mi-am pus sticla de apa langa, si m-am apucat sa il spal, ca apoi sa il pun la loc. Dupa toate astea m-am dus sus mi-am facut dus si m-am schimbat. Am iesit din camera, pentru ca era deja ora 10:30 si m-am asezat langa usa lui Malik.
- Hey Katherine. M-a strigat Logan.
- Da Logan?
- Cum te simti? Te dor taieturile?
- Ce taieturi? Am intrebat eu ca si cand nu as sti nimic.
- Katherine! m-a mustrat el luandu-mi mana, astea sunt un nimc? Tu nu vezi ca inca iti mai curge sange? Ti-ai schimbat macar bandajele? M-a intreba el nervos.
- Logan, asta nu e treaba nici a ta si nici a mea. Eu sunt doar un bodyguard. Trebuie sa imi fac datoria indiferent de situatie.
- Da, dar in situatia asta trebuie sa te bandajezi!
- Hm? Logan? Ce faci aici? Si, cine trebuie sa se bandajeze? Intreba Harry total pe dinafara.
- Nimic Harry, acum dute jos, vin si eu in 5 minute.
