A început sa tușească rău.
-Cezara ești bine vrei apa?
-N...n...n...Nu. .nuu. .
Tusea din ce în ce mai tare. Am vrut sa merg la mama ei dar ma prins de mana și a zis printre lacrimi.
-Pot?
-Sa ce? Inima îmi bătea foarte tare și simțeam cum tremur.
-Sa Îți spun că te iubesc, ca mereu te-am iubit, ca eu eram mereu în spatele tău. Și îmi pare ....imi...imi pare....imi pare rău că nu am zis asta mai de vreme... Apoi închide ochii... Am mers la ea în fuga si am început sa plâng și sa țip.
-Cezara?Cezara? Trezește - te te rog! Și eu te iubesc! Te rog! Nu îmi răspunde. Am luat un cuțit de pe masa de lângă un măr tăiat și mi-am tăiat venele apoi pe ale ei. Am luat-o de mana și sângele nostru sa unit... ochi mei au vrut sa se închidă dar mai întâi am săruta - o și nu am mai văzut nimic...
Am murit!
