E o noapte furtunoasa , ploaia acopera linistea orasului , acesta este un peisaj mirific.
Picaturile de ploaie imi ating fata , privirea mea este atintita spre cer .
Cerul plange pentru noi , pentru toate sufletele rupte de demonii pe care ii numim oameni , demonii care au rupt pana si ultima aripa de inger , dar noi , ingerii , vom ajunge acasa . Caci nu putem suporta atata suferinta , avem suflete prea pure si inimi prea slabe .
Stau , pe marginea unui pod , in plina furtuna , ma uit pentru ultima data in jur. Un intuneric imens , la fel ca inimile lor...
Imi indrept umerii , ma uit spre cer iarasi , "Ma duc acasa" si fac un pas , aproape cazand in apa rece a lacului dar o mana ma prinde de la spate. Iar o voce suava sopteste :
— Ce crezi ca faci?
Ma intorc spre persoana cr m-a "salvat" , o privesc in ochi , acei ochi verzi-galbui ce fura inima oricui , inima mea care a fost furata de mult timp de acestia . Intr-un final raspund :
—Ma duc acasa.
— Nu vreau sa te las sa faci asta , eu...nu vreau sa te pierd din nou...
— Da-mi drumul , ma voi duce acolo unde e locul .
— Nu ajungi acasa daca sari.
— Acasa e cat mai departe dr iadul asta . Lasa-ma sa imi fie bine.
—Bine , sari. Dar daca sari , sar si eu cu tine.
Nici nu apuc sa spun ceva caci este deja langa mine.
— Tu unde te duci? Am intrebat
—La noi acasa ingeraș .
Iar asa , cei doi au mers amandoi acasa , unde , din cate am auzit au trait fericiti , alaturi de cei ca ei.
CITEȘTI
Scurt și la subiect
Short Story*CONTEXTUL CARTII ESTE CONCEPUT INTEGRAL DE MINE* *CARTEA VA APAREA CA "FINALIZATA DEOARECE POVESTILE NU AU LEGATURA INTRE ELE* *SCUZA-TI-MI EVENTUALELE GRESELI GRAMATICALE , SUNT OM , NU ROBOT* *NU VENITI LA MINE CU LUCRURI DE GENUL "LA VARSTA TA...
