Friends with benefits

VIII

Stateam alături de băieți pe holurile spitalului, pentru un tip pe care nici nu-l stiu,   dar care mi-a salvat pielea la propriu. 

Necunoscutul se plimba  stresat încontinuu,  de parcă avea ca scop găurirea podelei. 

Încă ma mir cum de au fost de acord să vin aici împreună cu ei.

Flash Back: 

Eram in urma necunoscutului ce-l căra pe celălalt salvator al meu. 

              - Tu unde crezi ca vii? 

Se auzi vocea dura a necunoscutului.

              - E... eu... 

Ma bâlbâiam...  Cel mai stupid lucru la mine. Teama cât și stresul contribuise destul de mult la starea mea de acum.

               - Harry...  Omule...  Las-o...  Sigur se gândește la starea lui Zayn. 

Se auzi vocea altui tip. 

Până la urmă necunoscutul,  acceptă și uite asa eu...  Pe o motocicletă...  Ținându-l pe necunoscut în brațe,  datorită vitezei pe care o avea.

End Flash Back.

Cred ca va intrebati de ce încă îi spun "necunoscutul".
Îi spun asa deoarece nu el mi-a spus numele său. E posibil ca nici măcar să nu își fi dorit sa-l aflu.  Iar eu, l-am aflat din conversația sa cu altcineva.

            - Hai sa te duc acasa.

Imi ridic privirea și dau de ochii necunoscutului.

          - Nu...

Îi răspund cu un glas mic.

Oricat nu mi-ar plăcea să o recunosc,  toate astea se întâmplă din cauza mea.  Din cauza mea tipul acela e pe un pat de spital și se chinuie să supravietuiasca în lupta sa cu moartea.

            - Cred ca nu ai înțeles bine...  am zis ca te duc acasă.  Nu te-am întrebat dacă asta iti doresti.

Imi spuse și ma prinse de mână.

             - Uite care-i treaba...  Tipul acela sta pe un pat de spital.  Se lupta pentru viață sa.  Toate astea din cauza mea.  Dacă nu imi salva viața,  eu eram pe acel pat nenorocit. Primeam exact ceea ce meritam...  Și poate asa nici voi nu ați mai fi fost băgați în problemele mele.

Spun plângand. 

Da plângând. Starea mea fizică cât și psihică este de prisos.  Fugărita,  bătută,  cât și aproape moartă.  Mai este si vina, care ma distruge și mai mult.

Imediat simt brațele necunoscutului care se încolăcesc în jurul meu și ma trag într-o îmbrățișare stransa. 

             - Imi pare rau...  doar ca.. 

            - Stiu...  Nu am nicio legătură cu el sau cu voi...  Dar,  totuși e vina mea.

Îi spun și imi strâng și eu brațele în jurul său.

-----(+)-----

Sper sa va placa acest capitol.