CAPITOLUL 11

192 23 2
                                    


După ce am ieșit din biroul directoarei, Scorpius mă tot întreba ce am făcut, ieri eu îi răspundeam simplu: Îți spun când îl găsim pe Albus, nu am chef sa explic de doua ori.

***
" Deci... cum Îți mai e mana ? "
" La fel ca acum cinci minute." îi spun fratelui meu care mă întreabă mult prea des, eu cred ca el defapt urmărește ceva.
" Off... Haide ne spui odată ce s-a întâmplat în biroul directoarei? " Întreabă Scorpius exasperat.
" Nu! "
" De ce? "
" Pentru că sunteți la fel de tâmpiți ca Crabbe! "
" Dar tot ce am făcut a fost sa te răzbunam ! "
" Dar nu aveam nevoie! Și în caz ca nu știați răzbunarea e arma prostului! Voi v-ati gândit ca el o sa dea vina pe mine și tot eu voi fi cea pedepsită? "
" Eh, haide! E doar o săptămână de detenție! " îmi spune Albus.
" Da! Doar o săptămână pe care voi trebuia sa v-o petreceți la detenție, nu eu!" le spun și plec de lângă ei, sunt așa enervanți uneori...
" Hei! Lilly! Stai! " Îl aud pe James. Așa ca mă opresc în loc.
" Bună James!"
" Bună, Lilly! Ce ai pățit la mână? Cine te-ai rănit? Spune-mi ca îl bat! "
" Nu m-a rănit nimeni."Iar după ce îi spun tot ce s-a întâmplat ca hipogriful, gura i-se alungește intr-un zâmbet, iar el văzând ca mă uit suspect la el îmi spune:
" Sa ști ca sunt mândru de tine, Pitico! " îmi spune și îmi ciufuleste parul. " Mergi cu mine la bibliotecă? "
" Da sigur, oricum mă plictiseam."
" Super, hai, o sa ne întâlnim și cu Fred acolo."
" Bine pai hai!"

După ce am stat câteva ore cu James și Fred la bibliotecă, timp în care am ras de ei, mai ales de Fred, am aflat ca lui Ford îi cam place de Eliza așa ca i-am spus ca o sa vorbesc eu cu ea sa văd dacă și ei îi place și am vorbit cu James sa le aranjam o întâlnire. Acum mă îndrept spre salonul Viperinilor, unde îi văd pe Albus și Scorpius îngândurati stand lângă șemineu. Iar când mă văd sar, la propriu pe mine și mă bombardează cu întrebări după ce le răspund ca am fost cu James și Fred la bibliotecă, ei își cer scuze pentru ce au făcut, și cum sunt eu evident ca i-am iertat, și le-am povestit tot ce s-a întâmplat în biroul directoarei  si au început sa râdă.
" Pot sa știu și eu ce e așa amuzant? "
" Ca tați noștri au ajuns sa te folosească pe tine ca sa se atace sentimental."
" Bine recunosc, e un pic amuzant. Ok, acum la culcare!"
" Bine, noapte buna. " Îmi spune amândoi în cor.
" Noapte buna băieți." Cum ajung sus în camera îmi fac rutina de seara și mă bag la culcare, gândindu la tot ce s-a întâmplat azi.

Lilly Luna Potter Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum