A doua mea viață

~Începutul~

~Mariko!Hai la masa!striga cu putere mama.
~Vin imediat...!am raspuns eu.
Mă simțeam atât de rau in acea zi încât nu aveam niciun chef sa o ascult...însă trebuia, deoarece s-ar fi terminat urat!
M-am asezat încet pe scaun si mi-am mutat privirea către pământ.Asta fac mereu cand trebuie sa mananc.
~Am pentru tine câteva resturi..uite! zise mama începând sa zâmbească.
~Dar...huh...nu conteaza! am spus eu ridicând privirea.
Chiar in acel moment,mama se încruntă si îi  zise surorii mele,Alexia,sa întoarcă capul.Atunci..aceasta scoase din dulap o păpușă medie care imi semăna mie.Îi trase o palma iar eu am simtit un gol în mine.Arunca jucăria pe jos iar eu am inceput sa țip de durere.Asta se intampla mereu daca ridic ochii sau daca fac ceva greșit.Acea păpușă are puterea de a ma controla...daca o pierde,puterile mele pot iesi la iveală iar eu as face rau tuturor oamenilor inocenți.
~Asta meriți!Nu vreau sa iti mai vad chipul niciodata! urla ea spre mine.
~Asa sa fie...! si spunand acestea,am plecat in camera mea posomorata.
  Cand am ajuns,m-am trântit in pat gemand de durere.De obicei,pentru mine nu prea este normal sa plang...dar de data asta am facut-o.
  M-am uitat pe geam încercând să nu bag in seama chicotele surorii mele.Am stat asa pana in casa se făcu liniste...stiam ca ai mei s-au culcat...asa ca m-am pus sub pătură și am adormit.
                           DIMINEAȚA
O lovitură in mana m-a facut sa tremur ușor și sa ma trezesc.Era surioara mea "draga".
M-am ridicat numai ca sa nu ma spună mamei...altfel dormeam pana dupa-amiază.
~Mama a spus sa iti faci ghiozdanul!
~Mda....doar ce altceva sa zica..! am spus eu încet încât să nu ma audă.
Am mers sa ma îmbrac si am iesit pe usa.Autobuzul aștepta în fața curții mele,asta face mereu...dar de fiecare data cand ma vede pleaca...asa ca trebuie sa merg pe jos.