Ch 2

339 8 2
                                    

Am ajuns acasă la Lucas. Se pare că stă la vilă.
-Stăpâne? spun eu incet.
-Da?
-Îmi poți arăta camera mea?
-Sigur.
Iar dupa m-a dus intr-o camera foarte frumoasă.
-Katelin?
-Da?
-Dacă nu gaseştii lucrurile pentru curățenie, întreabo pe Elena, bătrânica aceea de acolo.
spune arătând cu degetul spre doamna Elena.
-Bine.
El a plecat in biroul lui aşa că eu m-am dus jos să o întreb pe doamna Elena unde sunt produsele pentru curățenie, iar ea îmi explică, că sunt la etajul trei a patra uşă.
Mă conformez şi mă duc să iau pomul şi găleata cu apa si...clor?!?! Ok casa asta incepe sa fie din ce in ce mai stranie. Nu de alta dar tatăl meu spăla doar cu apă.
Vine Lucas şi mă intreabă:
-Cine te-a pus să faci curățenie când trebuie să faci mancare? întreabă el furios.
-Tu.
-Amm...Ba nu.
-Nu mi-ai zis tu:"dacă nu gaseşti lucrurile pentru curatenie intreabo pe doamna Elena"?
-Ba da... Pai atunci continuati treaba!
Deodată vine o fetiță mică, de vreo trei ani, care lasă pete mici de noroi.
-Hei, deabea am curățat acolo!
-Scluze. spune ea
-Nu-i nimic, uite ia, si stergeti pantofiori! spun eu in timp ce ii intind o carpa.
Dupa ce si-a curatat pantofiori imi spune:
-Plot să ştelg pe jos?
-Da.
Deodată iese Lucas (din birou) cum o vede pe aceea fată vine val vârtej la mine şi mă apucă de gât, apoi zice:
-De ce îmi pui sora la treabă? Tu eşti doar o sclavă nu eşti o prințesă ca ea.
Dintr-o dată se aude vocea gingasă a surorii lui Lucas:
-Luclas las-o eu am vlut!
Atunci el îmi dă drumul si imi spune:
-Imi pare rau nu stiu ce m-a apucat!
-Bine, te iert. spun eu si imi continui sa fac curatenie.
Dupa ce am terminat de facut curatenie m-am apucat sa fac mancare. Am facut si mancare iar apoi am facut un dus si m-am pus in pat iar dupa cateva minute am adormit.

Sclava luiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum