Speranță, #1

157 6 0
                                    

Și simți că , pe zi ce trece îl iubesti si mai mult , si mai mult . Si ca dupa atâtea luni, tu înca nu ai uitat , înca ții la el . Înca, înca îl iubesti.

Înca îți amintesti ultimele cuvinte rostite de el . Ultimele imagini din minte, inainte sa se termine totul . Efectiv sa simti ca nu mai poti sa te ții pe picioare...

Momentul ăla cand îl vezi cu alta . Cu toate ca nu mai sunteti împreuna . Cu toate ca nu ati mai vorbit de luni întregi. Momentul ala cand te doare, când stii ca nu mai este al tau . Ca nu iti mai apartine . Momentul ala cand iti faci tot felul de scenarii in cap . Cum ca ar veni la tine si ti-ar cere sa va impacati , ca te iubeste. Apoi cand ai terminat era dimineata .

Cand doar in vise iti mai aparea . Dar acum , nici acolo. Inca te mai uiti la mesajele de luni intregi cu el . Cand regreti acum ce nu ai facut atunci.

Cand te invinovățești ca poate daca nu faceai aia poate ca acum erati impreuna . Dar NU ! Nu te mai învinovați ! Erați si acum impreuna daca .... Daca ... Daca te iubea ! Da asta e !

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 18, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Mii de lacrimiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum