Prolog

276 24 13
                                    

#Sper sa se potrivească melodia.#

Ploaia tăioasă se auzea prin mașina ca un zgomot care îl auzi din nou și din nou.Strada din centrul Californiei era relativ pustie, doar 2-3 oameni care incercau sa se ascundă de răceală ploii sub acoperișurile magazinelor.

Alpha Axel Reid aștepta în mașină, venirea prietenului cel mai bun dar și Beta-ul haitei, Mason Knox sa vina din librăria pentru copii din L.A. .
Bătea cu degetele bordul masini, deoarece era rapuns de plictiseala așteptând de acum de 40 minunte.

Nici acum nu știa de ce a acceptat sa vina cu el să-i ducă cartea surorii lui mai mici. Axel și-a dat ochii peste cap amintindu-si cat sa ținut Mason după el sa vina cu el deoarece nu vrea să meargă singur. A lăsat un mic zâmbet sa ii alunece pe buze gandinduse că prietenul lui e un idiot, dar i-a fost alaturi inca de la început, așa că se bucură să îl aibă alături chiar daca n-ar recunoaște asta niciodată în fața lui.

După încă 10 min. ușa librăriei se deschise și Mason ieși din ea. Cu pași repezi a înaintat spre mașină dorindusi să ajungă cât mai repede că sa nu se ude. Când a ajuns a deschis portiera mașinii din dreptul pasagerului și s-a urcat repede in ea. S-a scuturat putin de stropii prezenți pe geaca de piele urmând ca după sa își intoarca privirea spre Axel.

- Ce ti-a luat atata?, a întrebat Axel iritat.

- "Scuze, a fost o coada lunga deoarece erau foarte multi copii. Nu e cina mea, nu te mai uita așa urat la mine" a răspuns Mason cu un ton mai relaxat.

- "In fine, hai sa plecam o data. Mi-a înțepenit fundul pe scaun" bombăni Axel supărat.

Deschise geamul portierei si când se pregăti să pornească motorul, un miros dulce de liliac și cireșe simți dintr-odata. Acesta disperat ieși din mașină și începea să se uite franatic cu vederea pe trotuarurile străzii căutând după miros. Dădu dintr-odata cu ochi de o fata destul de mica la înălțime , foarte grasa care era îmbrăcata cu niște haine destul de largi. Ochii ei erau de un albastru deschis, însă fata ii era plină de coșuri , obraji mari și plini și cu niște buze mici și mai albe. Părea că plânge, chiar daca ploua afara cu găleata putea să-și de-a seama că fata plângea cu adevărat.
Fata aia era foarte urâtă își spunea Axel în gând, că după aceea să își de-a seama cu stupoare că fata aceia era sufletul lui pereche. Acesta era șocat insa  nega cu desăvârșire că aceia era sufletul lui pereche.
A așteptat 19 ani pentru sufletul lui pereche și asta primeste?
O urma de durere i-a trecut prin suflet la vederea acesteia plângând insa aceia repede a trecut.

Axel nu o recunoaștea pe fata chiar daca nu prea recunoștea pe nimeni din oraș insa chiar nu o mai văzuse pe aici. Poate e noua se gândi Axel.
Insa nimic nu schimba faptul că acea fata e sufletul lui pereche.

Axel o mai urmări cu privirea oleaca părând că fetei nu ii pasa că se uda fleașcă continuând să meargă pe trotuar. 
Acesta se repezi în mașină și porni motorul plecând imediat spre teritoriul lui care era pe la marginea orasului distanta de centrul orașului.

- Ce sa întâmplat Axel, de ce ai ieșit din mașină? A întrebat Mason.

- Nimic, credeam că am văzut ceva dar nu era nimic" , a mințit Axel.

Mason se mai uita oleaca la el necrezand minciuna acestuia, ca mai apoi sa se uite în fața lui.
"Cum se poate ca acea fata sa fie sufletul meu pereche? E foarte urâtă. Cum dracu am primit așa un suflet pereche?"se gândi furios Axel. Strângea foarte tare volanul mașinii  încât degetele i se albiră.
"Dar nu contează, deoarece o s-o resping și din fericire nu o s-o mai vad." Dintr-o data un gând îi trecu în cap"Daca as pleca în Canada la o haita aliată atunci se vor rezolva toate. Ea poate o sa plece și nu o sa mi-a dau ochii cu ea. Da e perfect , 3 ani o sa fie destul pentru asta"
Bestia din înăuntrul lui Axel a mârâit nervos și fusioa spre partea lui umana nefiind de acord cu el. Bestia și-a acceptat deja sufletul pereche el vazundu-o foarte frumoasa și perfecta.

Cu aceste gânduri Axel continua sa conducă înspre haita lui Crimson Blue fericit că a găsit în opinia lui o soluție. Din păcate mândria i-a integritatea judecata și va regreta mai târziu .. sau nu.

Insa cine o fi crezut că după 3 ani când se va întoarce totul va fi schimbat inclusiv sufletul lui pereche "urat".


***N.A.***

Nu este editat deci scuzați greșelile de gramatica.
Sper sa va placa.

-LolyRock18
  

My ugly mate!?( The First Book In Regret Series)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum