Capitolul#2

184 13 11
                                    

~ Cu Anul Nou care a venit (de ceva timp😅😂) am reusit sa postez si al doilea capitol.~

Charlotte's P.OV

"Imi urasc viata, imi urasc viata". Astea erau cuvintele care imi apareau mereu in cap, "Esti un esec, un nimic, o risipa de timp"  , astea erau celelalte cuvinte care se repetau in mintea mea bolnava. Cuvintele pe care am inceput sa le cred acum mult timp, care ma innebuneau, ma batjocoreau, imi aduceau aminte cat de patetica si cat de jalnica sunt. Un om nu stie cu adevarat suferinta , durerea decat atunci cand o simte, cand trece prin ea. Asta am invatat de la varsta de 10 ani , de la prima zii de scoala , o scoala noua, cum trebuia mai mereu sa ne mutam , asta a fost rezultatul. O fata care s-a nascut intr-o familie perfecta, insa care s-a destramat cum ai pocni din degete.

"Nu stii cum este iadul, decat atunci cand treci prin el"  Charlotte Smith.

Ma trezesc dintr-o data , gafaind dupa aer, inima imi batea nebuneste in piept, simteam picaturile de transpiratie cum mi se preling pe piele, pe frunte, lacrimile care imi curgeau pe obraji , ma ridic la marginea patului si imi pun coatele pe genunchi incercand sa ma linistesc. Iau gurii mari de aer cu speranta de ami calma bateile inimi. Intorc privirea spre telefonul meu si observ ca e 03:07 noaptea.

Iarasi am avut cosmarul ala. Bine ca de data asta nu a venit mama. Inseamna ca nu am tipat ca datile trecute. Asa de groaznic este incat ma trezeam brusc , cu mama deasupra mea care ma scutura ca nebuna. Cand se intampla asta, vedeam mereu frica si durerea in ochii mamei, pentru mine. De asta am incaput sa iau somnifere sa ma ajute sa dorm, chiar daca nu sunt mereu eficiente, se pare ca in seara asta am uitat sa iau. Bine macar ca este sambata si nu trebuie sa merg la scoala, daca m-ar vedea Chase asa iar s-ar fii ingrijorat. Ma cunoaste foarte bine si imediat si-ar fii dat seama ca ceva nu e in regula.

Incep sa imi rotesc capul si umeri pentru a ma dezmorti oleaca. Ma ridic din pat si deschid usor usa de la camera. Cobor scarile incet si ma duc spre bucatarie sa iau un pahar cu lapte. Il pun la microunde si ii dau drumul sa se incalzeasca. Un pahar cu lapte cald mereu m-a calmat si am putut sa adorm inapoi. Uneori mai ramaneam fara lapte si dupa un cosmar ca asta stateam treaza pana dimineata, atunci era si zii de scoala.

In timp ce astept sa se incalzeasca laptele ma uit cu privirea in jurul bucatariei si ma opresc spre geamul care are priveliste spre strada. Privesc mai atent si vad 2 ochii care sclipesc in intuneric, culoarea acestora fiind galben spre auriu. Clipesc o data, de 2 ori apoi de 3 ori, sa fiu sigura ca vad bine. Asa cum au aparut asa au si disparut.

Linistea asurzitoare este strapunsa de sunetul facut de cuptorul cu microunde in care arata ca laptele meu s-a incalzit. Dau din umeri crezand ca cea ce am vazut este imaginatia mea si oboseala. Iau paharul de lapte din microunde , inchid lumina din bucatarie si urc scarile spre camera mea. Odata ajunsa pun paharul de lapte pe noptiera de langa pat, si ma pun in pat. Dupa ce beau paharul de lapte ma intind si incerc sa adorm. Dupa numai aproximativ 3 minute simt cu ochii incep sa mii se inchida incetul cu incetul ca pana la final sa adorm , visele mele find cu 2 ochii galbeni-aurii..

*****

Cand ma trezesc vad ca este 12 ceasul. Mai stau oleaca in pat ca dupa sa imi fac rutina de "dimineata". Dupa ce ma imbrac cobor jos, in bucatarie. Primul lucru pe care il observ este ca mama a plecat la servici, al doilea lucru este biletelul de pe frigider.

"Am plecat scumpo, ti-am lasat mancarea in frigider, incalzeste-o si mananca. O sa vin mai tarziu astazi, se pare ca seful meu are o sedinta importanta maine si trebuie sa ma ocup sa fie totul bine. Te iubesc, ai grija!!"

Zambesc slab cand ma gandesc ca a putut sa faca si ceva de mancare pentru mine. Scutur usor din cap "Si eu te iubesc mama." Pun biletelul pe inapoi pe frigider si il deschid. Vad farfuria cu clatite invelita cu folie de plastic. O iau din frigider si incep sa o desfac. Dupa ce le incalzesc la microunde imi iau siropul de ciocolata si frisca din frigider si incep sa mananc. Dupa aproximativ 20 de min ma ridic de la masa, imi pun farfuria in chiuveta si plec spre camera mea. Trebuie sa imi iau telefonul si tigarile. Dupa ce le-am luat ies afara , in fata casei sa fumez o tigara. Dintr-o data simt cum imi vibreaza telefonul iar melodia lui "TULE- Fearless Part II" incepe sa se auda(melodia de mai sus).

Cand ma uit la apelant vad ca este Chase
cel care ma suna. Ma gandesc oare sa ii raspund sau nu. In cele din urma trag cu degetul butonajul verde, pentru a raspunde la apel.

- "Hei Chase!", incerc sa il salut cu o voce cat mai normala.

- "Char! Draga mea , ce faci?" Imi raspunde el vesel.

-" Fumez o tigara. S-a intamplat ceva Chase?" Intreb eu suspicioasa.

- "Ange , daca te sun duminica nu inseamna ca s-a intamplat ceva. Nu pot sa imi sun prietena cea mai buna?" Imi spune el cu o voce ca de ingeras.

- "Nu, tocmai de asta, mereu cand mai sunat duminica in loc sa imi trimit mesaj s-a intamplat ceva, sau ai avut nevoie de o favoare de la mine" spun cu o voce nervoasa. Se pare ca toate care s-au intamplat aseara mau lasat iarasi iritabila si irascibila. O combinatie foarte proasta iar Chase se pare ca e primul care sa imi simta starea.

- "Bine, bine , mai prins. O stii pe fata care e in clasa cu noi la biologie nu?" Ma intreaba cu o voce plina de entuziasm."

- "Da!?" Ii raspuns eu confuza.

- "Pai ea mi-a spus ca o sa dea o petrecere in seara asta, parinti ei au plecat timp de 2 zile si are casa libera"

- "Asa , si?"

- "Si ma invitat si pe mine, si faza este ca nu o sa vin fara tine, si a aceptat sa vii si tu , nu e asta minunat?" Spune cu o voce nesigura.

- "Ce?? Chase, stii bine ca nu imi plac petrecerile. De ce ai facut asta?" Zic cu o voce nervoasa rau.
L-am auzit inghitind in sec de cateva ori.

- "Stiu ca nu iti plac petrecerile Char, dar vino te rog cu mine, nu ai mai iesit de mult timp, plus as putea sa am sanse mai mari cu ea. Te rog!" Spune cu o voce de catelus.

- "Nu!" Aproape maraind spun.

- "Te rog frumos, o sa fie ultima data cand te mai chem, promit!"

- "Am spus nu!"

- "Te rogggg!!" Spune el cu o voce de milog, lungind g-ul.

Stau fara sa ii raspund cateva secunde ca dupa sa oftez puternic. Stiu ca nu o sa o lase balta si o sa se roage de bine pana o sa il injur pana la dracu, tot nu se va lasa. Pe fundal inca mai aud cum se roaga de mine.

- "Off, bine , numai taci din gura, incepe sa ma doara capul de la vocea ta enervanta"

- "Yes!!! Te iubesc Char, si asta o sa fie ultima data cand o sa iti mai cer sa vii cu mine. Multumesc mult!"

- "Mhm, cum spui tu, acum lasa-ma , trebuie sa ma pun in pat , ma doare capul" boombanesc eu suparata ca am putut sa cedez asa de usor.

- "Bine Char , te las. O sa vin sa te iau pe la 8. Pune-te in pat si ia o pastila. Ne auzim mai incolo. Te iubesc, pa!"

- "Pa!" , am spus cu un oftat. O sa fie o noapte lunga.

Dupa ce termin alte 2 tigari intru in casa. Imi las cana de cafea aproape terminata pe blatul de la bucatarie ca dupa sa urc sus in camera. Imi dau drumul la sistem  si il conectez la telefon. Dintr-o data in camera incepe sa se auda melodia lui "Sam Fischer - This city". Ma trantesc pe pat , pe spate cu fata la tavan si incep sa ingan versurile melodiei.

Gandurile mele incep sa ss duca in alta parte, undeva unde nu trebuie, locul acela e interzis , daca ajung acolo mi-a frica ca nu mai pot iesi.

Fiecare persoana are demonii lui, alti mai putin, alti mai mult. Insa nu multi decid sa se lupte cu ei, sa reziste tentatiei. Cei care o fac , si reusesc sunt invingatori, sunt luptatori. "Atunci eu de ce nu ma simt ca sunt invingatoare, am luptat, am luptat foarte mult, si am simtit ca i-am invins dar de ce se intorc daca am reusit sa ii inving. De ce se intorc de 2 ori mai puternici. De ce nu sunt invingatoare pana la urma. De ce?"

Asta era intrebarea care mi se repeta in cap. Nici nu mi-am dat seama cand ochii incep sa mi se inchida , incet, incet. Ultimul pe care il am in cap inainte sa adorm este ca " Nu voi gasii raspunsul la intrebarea aia niciodata."

Si uite asa am postat si al 2 capitol, sincer ma mir cum de am reusit sa fac asta 😂.
Imi cer scuze pentru marea intarziere insa am facut tot posibilul sa il postez pe al 2 lea. Sper sa imi fac o rutina de acum sa postez un capitol in fiecare saptamana sau o data la 2 saptamani. Nu stiu, o sa vad. Stiu ca are greseli dar asta e, nu va place nu cititi. Capitolele vor fii editate cu timpul. Mai intai sa imi fac o rutina cu scrisul si dupa mai vedem.
Bucurati-va de capitol, pe data viitoare.😘

-Cheers LolyRock 😊😊 -

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 06, 2021 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

My ugly mate!?( The First Book In Regret Series)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum