Il Separatio este o entitate care nu reprezintă nici binenele, nici răul. Un citat care ar reprezenta foarte bine această entitate se află în Bhagavad Gita, IX.19 și spune așa:
„Eu sunt Nemurirea şi Moartea, şi tot eu sunt, o Arjuna, Fiinţa şi Nefiinţa".
De-a lungul istoriei, un număr mare de cărți au fost interzise doar pentru că ele conțineau diverse adevăruri sau povestiri inconfortabile conducerii de atunci. Astfel de cărți au fost vânate sistematic și distruse de reprezentanții bisericii sau ai statului. Unele copii au fost chiar otrăvite, oferind astfel cărților o reputație de "cărți blestemate", deoarece aceia care le-au citit au murit din cauza otrăvurilor fatale. Acesta a fost cazul cărților care menționează sau povestesc despre entitatea cunoscută sub numele de Il Separatio.
Cărți interzise
Cărțile vechi interzise de Biserică în vremurile medievale, cum ar fi "Compendium Augumentum" sau "Codex Lugubrum", vorbesc despre o entitate care nu este nici bună, nici rea, o entitate care nu este nici albă, nici neagră. În schimb, această entitate este personificarea griului găsit între alb și negru, o personificare a spațiului neutru dintre bine și rău. Această entitate este cunoscută sub numele de Il Separatio sau Anonymus, Anonimul, Cel-Care-Nu-Trebuie-Niciodată-Numit.
Pe măsură ce textele medievale descriu puterea entității ca fiind "absolutum" ("absolută"), reprezentanții Bisericii din acea vreme se temeau că puterea instituției pe care o reprezentau să nu fie subminată de oameni care încep să se întrebe cine are mai multă putere: Dumnezeu sau Il Separatio? Prin urmare, Biserica a interzis și a distrus o mare parte din cărțile care menționează această figură și a vânat și a executat pe toți cei care îndrăzneau să-i menționeze numele. Din acest motiv, Il Separatio a devenit cunoscut sub numele de Anonymus.
Astăzi, în există o statuie care înfățișează această entitate. Se spune că această ființă este atât de neutră încât nu are de fapt nici o formă. Pentru a fi vizibil, pentru a fi văzut de alții, Il Separatio apare întotdeauna ca o figură într-o mantie lungă, cu capișon negru, din care nu lasă să se întrevadă nici un braț, nici un picior, sau fața. Acesta este aspectul neutru și identitatea evazivă a lui Anonymus.
Legenda lui Il Separatio
Această legenda a fost relatată ăn cadrul emisiunii "Codul lui Oreste", de către politicianul Codrin Ștefănescu. El spune că această lucrare, "Codex Lugubrum" (manuscris tipărit în anul 1535) a rămas una din cărţile anonime medievale interzise de către Vatican chiar şi în zilele noastre. La început, autorului i s-a păstrat anonimatul pentru a nu ajunge pe mâinile Inchiziției.
În paginile acestei lucrări apare un personaj straniu care ne schimbă total percepția despre lume și spiritualitate. Numele lui este Il Separatio, Separatorul.
Legenda spune că atunci când Dumnezeu a spus "Să fie lumină!", între întunericul absolut şi lumina care a explodat s-a creat o graniţă. Această limita este chiar entitatea Il Separatio. Această entitate a fost văzută numai o singură dată în timpul creației de către Dumnezeu împreună cu Lucifer.
Iată povestea lui Il Separatio așa cum apare ea în "Codex Lugubrum".
Ar fi fost odată ca niciodată, prin secolul al XII-lea, un nobil cavaler, numit Amantes, de fapt un asasin de profesie/mercenar, tocmit de regii şi aristocraţii vremii pentru a-şi lichida duşmanii. Era renumit ca fiind unul din cei mai mari profesionişti de atunci. Nu dăduse niciodată greş şi ucidea pe oricine, oricând, oricât de înaltă i-ar fi fost funcţia. El însă nu-şi alegea victimele, ci doar suma de bani cu care era plătit. Printre victimele sale se numărau regi, principi, ducese, inclusiv feţe bisericeşti marcante. Era plătit de veneţieni, genovezi, oricine îşi permitea să-l plătească.
Pe la vârsta de cincizeci de ani, Amantes realizează că unul din regii pe care îi asasinase era un om bun, care nu ar fi meritat să moară așa. Din acel moment, mercenarul nostru adoptă o altă atitudine. Decide să se răzbune pe toţi cei care îi comandaseră crimele.
Din crimă în crimă, ajunge pe urmele unui călugăr bătrân care zăcea undeva într-o închisoare. Acestui bătrân călugăr îi voiau capul mai toți mai marii acelor zile. Asta deoarece călugărul avea niște credințe care nu erau pe placul anumitor aristocrați.
Amantes decide să-l salveze pe călugăr care urma să fie tras pe roată foarte curand. Reușește să-l scoată pe călugăr din închisoare, însă, este rănit mortal. Reușește să îl ducă pe bătrân într-o pădure din apropiere, însă acolo îl lasă puterile. Bătrânul îi spune „Dumnezeu să te binecuvânteze!", însă Amantes îi răspunde că nu are nevoie de binecuvântare, fiindcă nu crede nici în Rai nici în Iad, şi că a făcut totul fiindcă aşa a decis el să acţioneze. Îşi ia rămas bun de la călugăr şi-i spune să-l lase să moară singur. Între timp, călugărul dispare.
Atunci se deschide un hău din pământ, ieșind de acolo un demon foarte puternic trimis să-l judece pe Amantes. Demonul îi spune că a fost trimis să-l ia în Iad cu toate onorurile, drept răsplată pentru numărul imens de crime săvârșite. Amantes, cu mâna pe sabie şi cu un curaj fără margini, îi răspunde:
„Să nu crezi ca o să aveţi o soartă uşoară cu mine, jos acolo. O să fac din oasele demonilor regelui tău palat."
Chiar atunci, un înger al luminii își face apariția replicându-i demonului:
„Nu este al vostru! Acest suflet a făcut în ultimii ani atâta bine încât a depăşit răul făcut în restul vieţii lui, iar Dumnezeu l-a iertat de toate păcatele. Va veni la noi în rai."
Demonul nu este de acord, așa că ambii îngeri scot săbiile și încep lupta pentru sufletul lui Amantes. Însă, brusc, îngerul luminii și cel al întunericului se opresc înspăimântați, deoarece un al treilea personaj își face apariția. Îngerii știau de această entitate, însă niciodată nu o mai întâlniseră.
Potrivit celor scrise în "Codex Lugubrum", numai două entităţi îl mai văzuseră înainte – Dumnezeu şi Lucifer, dar chiar si ei, numai o singură dată. Acesta este Il Separatio, îmbrăcat într-o mantie cu glugă, de sub care nu i se zăreşte nici faţa, nici mâinile ori picioarele; legat la brâu cu o sfoară. Il Separatio face un singur semn şi pe loc cei doi îngeri înlemnesc de frică. El le grăiește:
„Greşiţi amândoi. Acest om a făcut atâta bine cât şi rău. Aşa că acum balanţa e echilibrată – nu-l veţi avea niciunul."
Puterea absolută a lui Il Separatio face ca îngerii să dispară instantaneu. Acestea fiind spuse, i se adresează cavalerului cu următorul mesaj:
„Ridică-te, căci nu mai ai nicio rană. Tu vei trăi cât vrei. Dacă ai să faci rău, nu contează. Balanţa se va compensa, căci se vor naşte alţii care vor face bine. Dacă vei decide să faci bine, tot nu contează, pentru că se vor naşte alţii care vor face rău. Tu nu mai exişti pentru acest univers. Trăieşte pe pământ cât vrei, până când această specie va dispărea. Te poţi muta oriunde vrei cu puterea minţii, chiar şi in locuri care nu există pe acest pământ. Când te vei sătura de tot, chiar şi după milioane de ani, cheamă-mă şi am să-ţi explic care este rostul nostru."
Il Separatio s-a făcut atunci nevăzut şi, conform legendei, cavalerul trăieşte şi acum printre noi, încercând să înţeleagă mai departe ce e bine, ce e rău şi de ce.
Deci cel mai interzis aspect al lui Il Separatio este opțiunea pe care a adus-o. O dată ce îngerul și demonul au plecat, rănile lui Amantes s-au vindecat și el a fost readus la vârsta de 30 de ani. De asemenea el a devenit nemuritor, căpătând o mare putere. Nu mai putea să moară, nu mai putea să se îmbolnăvească. Era tânăr și puternic și putea să facă tot ce voia și să călătorească oriunde dorea doar prin folosirea puterii minții sale.
Un alt vechi text interzis, "Cabala Speculum", conține o gravură care ilustrează oameni, bărbati și femei, legați de lanțuri de întreaga creație, sugerând astfel că, dacă aceste lanțuri ar fi rupte, atunci oamenii ar putea deveni ei înșiși zei. În mod similar, lanțurile care păstrau legăturile lui Amantes au dispărut. El devenise complet și absolut liber. Aceasta libertate a fost ieșirea din "sistem", acesta fiind adevăratul sens al lui Il Separatio.
Realitate, invenție a politicianului Codrin Ștefănescu, sau simplă legendă, povestea lui Il Separatio rămâne fascinantă și nu va fi uitată prea curând.
