Ingropat de viu
Mitul: Un amarat este condamnat la eternitate desi nu este inca pregatit sa
faca pasul decisiv catre lumea de dincolo. Ulterior se descopera pe capacul
sicriului zgarieturi cu unghiile, alaturi de alte semne care arata disperarea
„mortului" in incercarea de a evada.
Realitatea: Acest lucru nu numai ca s-a intamplat, dar in trecut cazurile erau
alarmant de dese. Pe la sfarsitul secolului 19, William Tebb a incercat sa
compileze toate cazurile de ingropare prematura si a reusit sa descopere nu
mai putin de 149. In alte 20 de cazuri, disectia corpului sau imbalsamarea lui
incepuse inainte de a se descoperi ca mortul nu e mort pe de-a binelea.