Prolog

87 23 6
                                    

In acest moment trec prin cel mai greu moment al vieții mele.

Sunt conștientă că niciodată nu va mai fi loc și pentru mine printre persoanele pe care, cu ceva vreme in urma le puteam numi familie,prieteni sau cunoștințe.

Am întâlnit pe cineva care mi-a întors viața pe dos,iar din acel moment totul s-a dus intr-o direcție pe care eu nu mi-aș fi imaginat-o.

Nu,nu in sensul rau,sau cel puțin așa tind sa cred.

Am conștientizat in acest scurt timp că răutățile pe care le făceam ii făceau pe cei din jurul meu sa se simtă extrem de prost.

Am rănit și am fost rănită .

Am iubit și am fost iubita.

Am mințit și am fost mințită.

Iar in final când roata s-a întors in potriva mea,doar eu am avut de pierdut.

Am suferit și sufăr .

Am fost sfătuită să schimb prologul de la doua persoane care pentru mine mi-au deschis ochii. Nu am folosit toate sfaturile pentru ca îmi doream un început care sa ducă spre sfârșitul cărții . Voiam sa o pun in prim-plan doar pe ea,Kenna, chiar dacă sunt mai multe personaje principale .

Și cred ca acum cuprins mai mult din ce mi-aș fi dorit și la început .

Sper sa va placa . Mulțumesc mult pentru susținere ❤️

Aștept părerile voastre in comentarii

Scuzați eventualele greșeli gramaticale 😊

Strălucind printre umbre Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum