Fug, nu știu unde mă îndrept, fug. Cu picioarele goale , sângerânde, sângele se prelinge pe degete și las urme în spate, pe frunze, pe pietre. Pietrele sunt ascuțite, cioburile îmi străpung carnea, se înfig din ce în ce mai tare, mai dureros, mai apăsat, mai cu putere.
Fug! răsuflul meu , o apăsare în piep , respirația mea devine greu de suportat, mă scufund în întuneric. Unde e luminița?
Nu mai pot,dar trebuie, fug ,încerc,dacă mă opresc și viața mea se oprește. Trebuie !
Pașii din spatele meu se aud tot mai aproape. Sub picioarele noastre trosnesc crengi. Cu pași repezi se îndreaptă spre mine o matahală,cineva, un demon.
Dintr-o dată mă simt liberă,plutesc, zbor ,supraviețuiesc. Momentan!
CITEȘTI
Distruge-mă
RomanceDoua caractere total opuse, cu aceeasi masca a societatii Niște vieți încise şi trecute prin furorile trecutului.