Leona

        Totul a inceput in primavara anului 2012, intr-o zi de Marti. Era o zi normala si plictisitoare ca toate celelalte. . Numele meu este Leona pe atunci aveam 16 ani si eram in clasa a 10-a. Nu stiu din ce motiv majoritatea persoanelor din scoala roiau mereu in jurul meu. Toti vorbeau despre cat de frumoasa ma facea simplitatea mea, ma deranja faptul ca nimeni nu ma cunostea cu adevarat. Mama era moarta, locuiam impreuna cu tata  care ma neglija total si lucram la o cafenea ca si chelnerita pentru a avea bani deoarece tata imi dadea prea putin. Eram in pragul adolescentei, aveam nevoie de bani epentru mancare la scoala, pentru haine si pentru a-mi cumpara carti, dar tata era prea preocupat de desenele lui. El era si inca este un artist, nu castiga multi bani din asta dar este visul lui si are un talent aparte, el face postere si desene cu personaje pentru diferite benzi desenate, mie mi se pare destul de cool.

      Haideti sa lasam detaliie si sa trecem la acea zi de Marti. Aflasem ca vom avea un nou coleg eram putin curioasa, am vrut sa il vad atunci cand a sosit dar era inconjurat de tone de fete asa ca am decis sa trec peste. Nu intelegeam de ce s-a transferat in primavara. . scoala era pe terminate dar oricum fiecare are motivele sale.

         La ora de matematica, care era si ultima ora, eram total plictisita, ma uitam pe geam si la ceas dar timpul parca statea in loc. La un moment dat am vazut o dubita neagra parcand in fata liceului, ce tot spun aici aia nu a fost parcare ci o frana brusca. Din dubita au iesit destul de multi barbati ce carau niste saci in spate, am simtit ca ceva este ciudat in legatura cu ei, dar nu aveam cum sa intrerup ora spunandu-i profesoarei ca a oprit o dubita cu barbati ciudati in fata liceului.  Am continuat sa ii urmaresc cu privirea si am vazut ca intra in incinta liceului, credeam ca pur si simplu livreaza ceva asa ca am decis sa fiu atenta la lectie.

       Dupa 5 minunte, usa clasei se deschise brusc si unul din acei barbati a intrat in clasa cu sacul in spate si cu un trabuc in gura. Parea foarte relaxat. . Doamna Marry, profesoara de matematica s-a rastit la el:

       -Ce cautati aici Domnule ? Imi intrerupeti ora ! i-a spus ea.

       -Uite Doamna, cred ca dumneavoastra imi intrerupeti mie activitatea, ce ar fi sa luati loc pana nu ma enervez! a raspuns barbatul amenintator.

       Stateam in prima banca eram foarte aproape de el si il priveam indiferenta. Doamna Marry s-a enervat si a dat cu palma in catedra dupa care a tipat la barbatul necunoscut:

          -Cata nesimtire! Iesi afara domnule! Acum!

         Priveam scena uimita de privirea ucigasa a celui din fata mea. Acesta a scos un pistol si l-a indreptat spre profesoara aratandu-i sa se aseze intr-oalta banca care era libera . Doamna Marry s-a panicat si a facut ce i s-a spus dupa care barbatul necunoacut a inceput un fel de discurs.

        -Ce pusti draguti sunteti voi. Ati observat ca sunt  un om rau deci ce ar fi sa nu va impotriviti si sa imi dati banii pe care i-ati primit de la parinti si bijuteriile pe care le aveti . .

       Toti au inceput sa susoteasca . Eram la fel de indiferenta, ba chiar mi-am intors privirea spre fereastra uitandu-ma la micul parc al liceului . Ma gandeam ca probabil si in celelalte clase esta cate un barbat deci degeaba asteptam ajutor . Stand si meditand am simtit mana barbatului, acesta incerca sa imi desfaca lantisorul de la gat . M-am intors spre el, in acel moment cred ca aveam o privire mai ucigasa ca a lui. Lantisorul pe care il luase era de la mama, era singurul lucru ramas de la ea. M-am ridicat in picioare si l-am privit in ochi dandu-i de inteles ca imi vreau colierul inapoi.

        -Sa furi de la elevi, patetic! am spus eu fara sa stau pe ganduri..

       -Leona! Stai jos si vezi-ti de treaba! a strigat Doamna Marry, evident ingrijorata .