Povestea unui pusti [ FINALIZAT]

"18"

Ajuns la şcoală, Mello mă tot întreba dacă mai sunt certat cu iubitul meu, iar colegii se uitau din ce în ce mai ciudat la noi. Şi eu mă simţeam din ce în ce mai prost şi mai ruşinat.

- Mello, taci din gură. Îi zic cu o disperare în glas

- De ce?!

- Nu vezi că toţi colegii se uita ciudat la noi?

- Nu-mi pasă, şi nici ţie nu ar trebui să îţi pese

- Te tog.

- Off bine. Dar să ştii că dacă admiţi că el este iubitul tău, sora mea nu va mai încerca să ţi-l fure.

- Pff. Chiar atât de idiot mă crezi? Ţi-am zis că nu e iubitul meu, şi nu mă voi certa cu o fată pe el.

- Zicând asta recunoşti că îţi place de el.

- Nu, nu recunosc nimic, fiindcă nimic nu e de recunoscut

- Eşti plictisitor.

Şi aşa s-a încheiat discuţia noastră, care oricum nu avea să ducă nicăieri. Oricum trebuia terminată, deoarece profesorul îşi făcu apariţia şi începu ora plictisitoare de fizică. Dacă urăsc o materie cel mai mult, aceea este fizică. Nu o să reuşesc să înţeleg nimic din ea.

...

Ies din curtea şcolii, îl salut pe Mello, îmi bag căştile în funcţiune, şi pornesc spre casă. La un moment dat mi se pare că îl văd pe Dominic, cu o roşcată. Dar idiotul a zis că va sta toată ziua în casa fiindcă vrea să îşi revină. Dar poate a apărut o urgenţă la muncă şi trebuie să o rezolve. Hmm, mi-a promis că îmi va trimite mesaj ori de câte ori va ieşi din casă, deşi am insistat că nu e nevoie el a zis că oricum o va face. Şi uite aşa mă trezesc urmărindu-l, iar spre surprinderea mea era un Dominic mai bătrân cu 15 ani, dacă nu mai mult.

Văzându-mi privirea, şi faptul că sunt debusolat, individul se apropie de mine.

- Bună! Eu sunt Usumi Sui. După cum ai reacţionat, se pare că îl cunoşti pe frăţiorul meu Usumi Dominic.

- Aaa. Bună! Încântat de cunoştinţă eu sunt Kagura Damian. Şi îmi pare rău dacă v-am deranjat.

- Oh, nu e nici o problemă, mi se întâmplă des. Dar dacă nu îţi e cu supărare, aş dori să ştiu de unde îl cunoşti.

- Păi vedeţi, lucrează la firma fratelui meu, şi stă la mine până când îşi rezolvă problemele de muncă. Individul ăsta chiar pare un om cum se cade, şi mult mai uman decât diavolul ăla. Poate dacă îl întreb despre copilăria lui Dominic o să ma ajute.

- Aha, acum are logică. De aceea mi-ai părut cunoscut, înseamnă că ne-am mai întâlnit, sau intersectat. Mă bucur că fratele meu are prieteni aşa de buni.

Wow, omul chiar este educat şi ştie să se poarte, parcă cei doi ar fi de pe alte planete.

- Îmi cer scuze de deranjul cauzat. Dar îşi va face griji dacă întârzii. O zi bună.

- Îmi pare bine că te-am întâlnit. Dar ai putea ţine secret întâlnirea noastră? Vreau să-i fac o surpriză frăţiorului meu.

Dau din cap aprobator şi îmi continui drumul. Oare de ce Dominic nu a pomenit nimic de fratele lui. Pare un om cu toate ţiglele pe cap, care-şi face griji pentru frăţiorul mai mic. În fine. Ar trebui să mă grăbesc, şi aşa mâine o să facă scandal ce de ce ies iar cu Mello.