Keep My Secret | VKook | Volumul I - FINALIZATA

Capitolul 18

Jungkook scancea de durere, plângând la malul apei. Plângea amarnic și îl simțea o durere de nedescris în sufletul lui atât de slab. Îl durea inima, știind ca V nu-l mai iubea, nu-l mai voia pe el și pe compania sa. În minte se derulau momentele minunate împreună cu lordul, se sărutul lor, de tot timpul petrecut împreună. Apoi își adusese aminte de ce se întâmplase acum 2 ore.

Flashback

V era extrem de nervos pe Jungkook. Nu we simțea deloc vinovat ca a omorât-o pe Hyuna. Se simțea perfect știind ca acum și Kai suferă după ea. Dar însă,era foarte dezamăgit de Jungkook, care l-a trădat în acest hal, cu roșcata. Îl privea acum cu silă, gândindu-se ca el era singurul pe care îl iubea și nu l-ar fi rănit vreodată. Era distrus. De un om. El, lordul tuturor vampirilor.

-V. Te rog. Lasă-mă să-ți explic. Nu e adevărat, nu o iubesc!!! Pe tine te iubesc, Taehyung! Crede-mă te rog din inima!

-Jungkook. Nu te cred. Te iubeam, dar acum toate sentimentele pentru tine s-au distrus, înțelegi? Te urăsc, și meriți sa mori.

-Nu.. Taehyung.. Te rog, cruță-ma. Te iubesc V.

-Lasă-mă. Nu am mila de tine. Gărzi. Faceți ce vreti cu el, doar sa dispară din fața mea.

Doi vampiri uriași îl ridicata pe sus pe brunetul care plângea amarnic în fața lui Taehyung. Era distrus. Îl iubea prea mult ca să îl părăsească în asa fel.

Urla din tot sufletul după el,in timp ce era scos afara de vampiri.

-Ce sa facem cu el?

Vampirii se priveau unii pe alții. Alții se uitau la băiat cu mila, alții cu ura.

-Ar trebui să-l ucidem,nu? Lordul îl urăște, și oricum știe prea multe despre noi.

-De acord.

Toți vampirii fusera de acord. Jungkook plângea legat de mâini, lângă ei. Stia ca acesta e sfârșitul lui. Ucis de persoana de care s-a îndrăgostit, pentru ca a fost egoist și a sărutat-o pe Hyuna.

-Îl voi ucide eu.

Jin se oferise voluntar sa omoare brunetul. Se uita cu atât de multă mila la el, și pentru o clipa se gândi ca putea să-și tina gura în fața lordului. Nu știa ca va reacționa chiar asa, mai ales la Jungkook.

Apuca băiatul încă legat și îl duse în zbor ( a/n zborul era darul sau) pana deasupra marii.

-Uite, Jungkook.

Băiatul își ridica fața roșie de la atât de mult plâns către el.

-Îmi pare rău că ai fost bătut în acest hal, dar te voi cruța. Mi-e mila.

-Poți sa ma omori, Jin. Ce rost mai are sa trăiesc? Sufletul meu pereche ma urăște, și nu pot face nimic.

Jungkook suspina și plângea continuu.

Jin ii dezleagă mâinile, fără ca ceilalți vampiri să-l vadă ai ii da drumul în apa. Trupul lui Jungkook cade în apa rece ca gheata.

-Sper doar ca știe sa înoate.

Jin mai privi o data marea ai apoi porniră împreună cu ceilalți vampiri spre castel.

End flasback

Jungkook stătea întins pe iarba deasa și plângea. Îi era atât de dor de momentele petrecute cu Taehyung. Se bucura într-un fel ca e încă în viata și îi datorez a asta lui Jin, pentru ca a avut mila de el. Privea în jos, spre mâna sa, care era rupta, de la căzătură în apa. Reușise după o ora sa o trateze cu tot ce a găsit în pădurea de lângă. Tot ce mai rămânea acum erau rănile mari le mâinile sale și le picioare. Erau atât de adanci, încât nici măcar nu se putea atinge de ele. Se ura din cauza Hyunei.

××××

Între timp, la castel, Taehyung privea în gol.

-Măiestria Voastră..

-Ce e Jin?

-Cum va simțiți?

-Distrus. Îl iubeam, Jin. Simțeam multe pentru el. Cum a putut s-o facă?

V trântise vaza de lângă tronul sau  nervos.

-Și el va iubea.. Dar domnule v-ați gândit măcar o clipa ca poate nu e vina lui?

-Jin! Tu mi-ai spus ca l-ai văzut sărutând-o pe Hyuna! Ce tot spui acum?

-Spuneam doar ca.. Hyuna a tot venit la palat anul acesta.. Și ma gândeam ca a făcut-o intenționat, ca să te despartă de băiat.

-Să fie așa?

-Da, domnule...

-Ce ați făcut cu băiatul???

-Nu e mort. Nu am putut...

-Unde e???

-Este undeva prin mare. Acolo l-am aruncat... Îmi era mila de el...

-Mă duc după el.

V isi îmbracă mantia și pornește spre marea de lângă pădurea lor.

×××××

Jungkook încă plângea, analizând iarba deasa și verde.

-Mai. Mai. Cine e aici? Sa fie oare, Jungkook?

Băiatul tresare și se ridica în picioare.

-Kai. C-ce fac-ci a-aici?

-Păi cautam suflete tinere, dar te găsesc pe tine. Nu te speria, nu te ucid. Încă.

Vampirul râse isteric și puternic. Jungkook se simțea atat de slab pe lângă el..stia ca oricum and putea fi ucis de Kai.

-Taehyung va simți același lucru ce am simțit și eu.

-Despre ce vorbești?

-Cum adică, ești prost? Te voi ucide, dar când e de față și Taehyung. Te va cauta, iar atunci voi avea ocazia. După ce îl voi omorî și pe el, voi fi moștenitorul la tron.

-Moștenitor?

-Ce? Nu-mi spune ca nu ți-a spus. Nemernicul. Suntem frați. De aceea nu a putut aplica legea și pe mine. Nu ma poate omorî.

Jungkook înghite în sec. De ce nu i-a spus Taehyung toate astea? Nu avea încredere în el? Îi era rușine cu Kai?

-...

Kai îl apuca de brat și îl carase cu el pana la o cabana mica, care era casa lui Kai. L-a încuiat pe băiat într-o camera minuscula si a plecat la vânătoare.

Jungkook plângea din nou. Ii era atât de foame și îl durea inima.

-Taehyung...

Șopti de câteva ori numele vampirului. Nici măcar nu spre ca putea fi salvat de lord. De ce ar vrea sa salveze pe cineva pe care îl ura atât de mult? Se simțea atât de singur și gol fără el. Îl iubea din toată inima. Chiar dacă ar putea veni după el,nu-și dorea sa fie ucis și el. Prefera sa moara el mai bine, decât sa moara un vampir pe care îl iubea atât de mult.