Mulțumesc...

48 6 2
                                    

JAKOTSU POV.

- Ești extraordinar! Abia m-ai reziști,  nu? Din cauza barierei! * zic și îi înfășoar sabia și brațul cu sabia mea tip șarpe*

El observând că i-am blocat sabia mă aruncă în sus deblocându-și sabia și mâna. Eu aterizând în genunchii. Odată aterizată el sare să-mi sfâșie corpul dar mă feresc la timp în cât să-mi producă doar o zgârietură. Mă ridic rapid și mă dau în spate. El îmi  atacă capu dar fac roata de trei ori până în spate reușind să scap doar cu BRETONUL TĂIAT!? Mă ridic și mă uit la el nervoasă. Nemernicul... Se face că n-are nimic când de fapt are! Încearcă să se îndepărteze de barieră... Trebuie să-i fie foarte greu.

Eu:
- Suikotsu,  nu te îndepărta de munte!

Suikotsu:
- Nu este nevoie să-mi spui asta! Grăbește-te și terminăl pe nenorocitul ăla! Sunt nerăbdător să omor copilul ăsta. * zice și-și apropie puțin m-ai mult gheara de gâtul fetei *

Fata:
- S-Sesshom-a-aru-s-s-sama! * zice cu un glas tremurând *

Eu:
- Acum înțelegi? Fă o singură mișcare greșită și copilulu ăsta moare! * zic și se lasă o linște de câteva secunde între noi * Cu totul că...  este doar o chestiune de timp. * zic și fac doi pași în față *

Sesshomaru:
- O chestiune de timp, spui? * zice serios și parcă nervos *

Îmi ridic sabia vrând să îl atac dar acesta tânjește.

Eu:
- Nemernicule...! Ce-i așa amuzant!? De ce zâmbești așa!? * zic atacându-i picioarele *

Acesta sare spre mine, își aruncă sabia în spate și îl nimerește în piept pe Suikotsu. Aterizează în fața mea și-și bagă mâna prin pieptul meu scoțând-o pe partea cealaltă plină de sânge. Pentru o secundă mă las moale și când în genunchii la fel și Suikotsu.

RIN POV.

Suikotsu cade în genunchi. Mă elibereze din mâinile lui și încerc să alerg spre Sesshomaru. Dar... Suikotsu își revine și mă pune la pământ.

Suikotsu:
- Nu scapi... tu așa ușor! * zice și eu tresara la vorbele lui *

Sesshomaru se întoarce și se uită la el cu dispreț .

SESSHOMARU POV.

N-a funcționat așa cum speram... Îmi îndrept privirea spre femeia umană când simt că se mișcă.

Jakotsu:
- De aproape arăți chiar bine... * zice și se ridică încet de jos *

Își ridică privirea spre mine și chicotește încet.

Jakotsu:
- Dar a-i făcut o greșeală... Nu putem fi omorâți ca un om normal. * zice și chicotește iar *

Suikotsu își scoate sabia din piept și o aruncă în spate.

Suikotsu:
- Jakotsu, o pot ucide acum? Chiar acum nevoia de a ucide e copleșitoare. * zice și își ridică mâna pentru a ataca *

Îmi scot mâna rapid din trupul femei ( cum a sunt asta 😅)  făcând-o să scuipe sânge și alerg spre Rin.

Jakotsu:
- Prostule! E prea târziu! * zice și chicotește diabolic

Când mă uit din nou în față observ că Rin este pe care să fie înjumătățită. Ce să fac? Sabia nu-i la mine și să îmi i-au forma mea de câine nu m-ar ajuta. Poate biciul toxic. Îmi creez biciul și îi înfășor brațul, oprindu-l chiar înainte să facă contactul cu Rin. Respir ușurat apoi îl trag în fața mea.

Prizonieri de razboi  Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum