Ieri Vanessa ii ceruse o sansa iar Harry nu a acceptat-o inapoi in viata lui . Acum ziua de ieri era doar o amintire .
Nu regreta momentul cand refuzase sa mai dea o sansa relatiei lui cu Vanessa deoarece pentru ei nu mai exista un viitor ca cuplu . Insa acum ar fi dat timpul inapoi pentru a-i da macar o imbratisare persoanei care il cunostea mai bine decat nimeni altcineva , care ii fusese alaturi de la varsta de 10 ani . In acest moment putea doar sa-si aduca aminte de momentele petrecute impreuna deoarece tot ce a mai ramas este corpul ei neinsufletit .
La liceu fusese un haos total ; politisti si dedectivi incercau sa gaseasca orice proba sau indiciu posibil pentru a prinde faptasul care i-a luat viata .
Harry era unul dintre suspecti ; toti il vazusera vorbind ieri cu ea , toti au vazut ca plangea dupa ce el plecase .Desigur ca celalalt suspect era Lucy .
In timp ce prietenii si ceilalti elevi ii luau apararea lui Harry deoarece el era cel popular si se intelegea cu toti , Lucy era cea care lua vina asupra ei .
Harry vroia sa-i ia apararea , sa le spuna sa inceteze insa avea in fata lui presupusul criminal a sapte oameni nevinovati . Prin urmare nu putea decat sa taca , insa pentru el nu trebuia sa existe vreo dovada ca nu ea este faptasul ; avea o incredere orbeasca in ea .
Acum erau impreuna la sectia de politie ; erau fata in fata iar Lucy se holba la podea . Pentru prima oara Harry o vedea in aceasta stare si presupunea ca era din cauza acestei situati . Probabil asa se simtea de fiecare data cand fusese acuzata ca este un suspect al unei crime . Avea privirea in podea , cu parul de-o parte si de alta a fetei astfel incat Harry nu putea sa-i priveasca ochii . Pana acum crezuse ca este puternica , dar in acest moment pare atat de fragila si neajutorata . Simtea nevoia sa o ia in brate dar si-a inabusit dorinta de a fi alaturi de ea cand isi vazuse tatal venind spre el .
Tatal lui era seful sectiei de politie , vazandu-si fiul aici nu ii faea deloc placere iar Harry stia deja ce urmeaza .
-Nu poti sta o zi fara sa-mi face probleme ? vocea ii era calma dar Harry stia ca asta este doar o fatada .
Statea in fata tatalui sau fara sa scoata vreun cuvant pentru ca orice ar fi spus nu ar fi contat , nu ar fi avut vreo importanat pentru el . Daduse cu pumnul in masa ca sa-i atraga atentia lui Harry dar el se intreba doar ce ar zice lumea daca ar sti ca politistul cu cea mai mare inalta functie din oras isi bate propiul fiu si se imbata cat e ziua de lunga . Dar asta face el decand murise mama lui , da vina pe Harry pentru orice prostie . Parea ca nu toti parintii isi iubesc copiii ; mama lui se sacrificase dandu-i nastere lui Harry si i-a dat un motiv sa-si urasca propriul copil .
-Ce ai vorbit ieri cu ea ?
-V-am spus deja tot ce s-a intamplat .
-Oare sa fie adevarat ?
Cuvintele tatalui sau nu-l mai raneau dar sa creada ca fiul sau ar lua viata cuiva era deja prea mult pentru Harry .
....
Nu-si dadu seama cand se intamplase , dar acum spatele sau fu izbit de peretele rece , pe cand pieptul sau il atingea pe al ei .
Nu stia daca sa fie speriat de faptul ca Lucy tocmai il luase in brate sau daca ar trebui sa o stranga mai tare la pieptul sau . Isi lasa bratele pe langa corp nefind in stare nici macar sa clipeasca din cauza socului . Dar sa fie in bratele ei i se parea atat de linistitor ca uitase de amenintarile tatalui sau .
-Imi pare rau ! sopti ea .
-Pentru ce ? Pentru prima oara ii auzise vocea si deja o adora , i se parea cel mai perfect sunet din cate auzise .
Nu i-a mai raspuns . Nici nu-si dadea seama ce face . Sa faci ceva pentru Harry apoi sa-ti ceri scuze si sa admiti ca tocmai ai gresit nu facea parte din planul ei . Acest lucru i se parea gresit - sa ii para rau pentru ceva ce a facut dintodeauna . Isi drese glasul si se indeparta de el .
-Scuze ! Nu ar trebui sa fii implicat in toata tragedia asta . Eu sunt obisnuita , adica....
Din nou Harry era prins intre dorinta de a fi bucuros ca isi face giji pentru el sau speriat ca ea tocmai ii marturisise ca era deja obisnuita cu vizitele la sectile de politie .
Nestiind ce sa faca s-a asezat pe scarile de la intrarea in sectie si urmarea picaturile mari de ploaie .
S-a asezat si ea langa el stiind ca va regreta dar nefiind in stare sa se opuna fortei care o impiedica sa plece de lanag el .
-Harry ! se stradui sa pronunte acele cateva litere de parca asta era sansa vietii lui de a ajunge la ea . Si stia ca oricat s-ar opune nu ar reusi sa scape de ceva ce-l macina zi de zi -nevoia de a fi langa ea .
Ea il privi sfioasa dar intinse mana .
-Lucy , dar cred ca ai auzit deja de mine !
