Ura si iubire

5.3K 355 5
                                    

Cad pe tufa de  spini si durerea imi strampunge corpul dar nu-mi pasa . Acum tot ce vreau e sa il gasesc. Ma ridic si fug la usa iar cand ajung la ea o dau de perete si trec furioasa printre adolescentii ametiti. Il vad cum sta de vorba cu o fufa el fiind lipit de un perete iar ea in fata lui. O imping iar ea se intoarce nervoasa spre mine dar renunta si pleaca.

Il prind de gat si il lipsesc si mai tare de perete . Imi imping unghile in jugulara lui iar el sta neutru in fata mea . Schiteaza un zambet ironic cand ma vede rosie de nervi

-Cum iti permiti?! tip eu la el nervosa

-Pisicuta a scapt din cusca?O , dar vai...

-Pisicuta asta o sa te omoare cat de curand daca nu incetezi sa te porti asa ! tip eu la el in continuare

-Vezi sa nu devii o adevarata pisicuta , ma ameninta el cu zambetul pe buze

-Pana una alta eu-s cu unghile la tine-n jugurala , nu invers

-Eu-s vrajitor , ma doare de unghile tale ! imi arunca cuvintele in fata

-Serios? ii raspund eu cu un zambet pervers pe fata si imi apas unghile in gatul lui el strambandu-se de durere.

Ma ia brusc de umeri si ma intoarce acum fiind eu cea lipita de peretele rece . Isi aduce fata mai aproape de a mea si ma priveste batjocoritor eu tremurand de furie sub privirea lui .

-Da-te!

-Calmeaza-te pana nu lesini din cauza adrenalinei imi spune serios iar eu pufnesc

-De parca iti pasa tie de mine...ii raspund si pot vedea cum l-a durut ultima mea propozitie iar un zambest satisfacut imi apare pe fata

-Imi pasa , tipa el la mine si ma departeaza de perete doar pt a ma putea izbi cu toata forta lui .

-Imi pasa , deaia te-am luat de langa el , deaia te-am inchis in camera ! daca nu imi pasa puteai fi moarta printr-un sant acum imi spune el nervos iar eu ma cutrem la ultimele lui cuvinte

-Moarta...?reusesc eu sa ingan intr-un final

-Da! Damian, preaiubitul tau Damian , e vanator de varcolaci , iar eu am o istorie lunga cu el

-Poftim?! intreb eu iar maxilarul meu loveste cu forta pamantul

Nu mai apuca sa imi raspunda pt ca il ea An de pe mine si il priveste furioasa ordonandu-i sa dispara iar el pleaca uitandu-se cu coada ochiului la mine pana dispar din raza lui vizuala.

-Esti bine? ma intreaba An panicata

-Da... ingan eu si cad la pamant din cauza ca toata sustinerea mea a disparut odata cu plecarea lui Liam . La dracu , vanator de varcolaci?asta mai imi lipsea.An ma prinde de umeri si ma ajuta sa ma ridic picioarele mele inca tremurand .

-Hai sa te duce la tine in camera  imi spune An iar eu tot ce fac e sa aprob cuminte din cap

Ma ajuta sa urc scarile si sa ma bag in pat . Ma ghemuiesc inca din cauza cuvintelor lui Liam si dupa o ora hotarasc sa plec in cautarea lui.

Zapacita infernuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum