Toți avem momente când vrem afecțiune, atenție şi iubire şi atunci când nu primim simțim un sentiment de singurătate care ne pune pe sute sau mii de gânduri, care ne face să ne gândim ,, Cum ar fi fost viața noastră fără unele persoane ? Cum ar fi fost viața noastră dacă întâlneam unele persoane mai târziu, unele mai devreme sau unele chiar deloc ? "
Şi în fiecare zi, cu aceleaşi gânduri, făcându-ți filme în cap şi alte momente, toata viața ta trăită până acum devine una deva prea "urâtă" pentru noi. Ştim că putea să fie mult mai frumos de atăt, dar nu a fost să fie, şi toate astea sunt cu un scop. Dacă nu treceai prin stres, nervi, țipete, crizele de râs sau plâns, prin zilele în care ai o energie nou întâlnită şi o dispoziție bună ce nu poate fi stricată, prin zâmbetele şi clipele frumoase în care te bucuri cu adevărat, serile de "zăcut" în pat sau pur şi simplu de lenevit sau serile în care te odihneşti sufleteşte, nu mai era viața ta. Era viața altcuiva, cu un alt sens, alte gânduri.
Morala ?
Prețuieşte-ți viața pe care o ai, cu bune, cu rele, e a ta, şi totul îi dă un alt sens, o altă frumusețe pe care altul o voia în locul vieții lui
