A Dream In Reality (Harry Styles F.F.)

Capitolul 2- Salvarea

Maya P.O.V.

Dupa ce am auzit creanga rupandu-se am sarit ca arsa si am intrebat '' Cine e acolo?'' dar nimeni nu a raspuns asa ca m-am gandit ca ar fi mai bine sa plec acasa. Am iesit in fuga din parc ,suparata ca iar v-a trebui sa am o certa cu tata si probabil ma voi alege cu niste vanatai de toata frumusetea. Locul ala nu-l pot numi casa, mai bine teroare. Acea teroare pe care o am de 8 ani incoace si nu ma astept sa se termine asa de repede. Dar eu tot sper ca cineva ma va salva de aceasta teroare. Inca mai sper si voi mai spera pentru ca niciodata nu se stie ce iti v-a oferi soarta. Nu observasem pana acum ca furtuna isi facu' aparitia pana cand un tunet ma trezii din vise. Nici nu mai conta ca aveam hainele si parul fleasca, continuam merg.

Harry P.O.V.

Era o senzatie foarte ciudata. Un sentiment ciudat. Nu-l mai intalnisem pana acum dar imi placea. Inima imi batea tare , incat credeam ca o sa-mi iasa din piept. Mergeam si incercam sa ma calmez dar, in zadar. 5 minute i-au trebuit ei ca sa imi faca inima sa bata in felul asta. Nimeni si niciodata nu a reusit asta dar stiam ca ea este speciala imediat ce am vazut-o. Era si frumoasa, picioarele ei lungi o faceau sa para mai inalta dar nu mai inalta decat mine iar rochia aceea de vara ii scoteau formele in evidenta. Dintr-o data a inceput o furtuna si puteam sa vad ca ii era frica pentru ca a inceput sa mearga mult mai repede si tresarea de fiecare data cand un fulger sau tunet isi faceau aparitia pe cer. Ma amuza faptul ca era asa de inocenta. A inceput sa fuga tare la un moment dat, cred ca si-a dat seama ca cineva o urmarea dar eu nu aveam altceva de facut inafara de asta. Ar fi ciudat sa ma duc langa ea si sa ii spun ''-Buna! Te-am vazut in parc si nu m-am putut abtine sa nu te urmaresc! Imi spui si mie numele tau, te rog?'' cred ca s-ar uita ca la un nebun la mine si ar pleca, fugind ca si cum viata ei ar depinde de asta. M-am gandit sa nu o mai speri atat pentru ca si eu mergeam destul de repede in urma ei si am inceput sa merg mai incet oprindu-ma la un moment dat si prefacandu-ma ca raspund la telefon. Atunci ea a inceput sa mearga mai incet. Eu inca stateam in acelasi loc privind-o discret continuind sa ''vorbesc'' la telefon.

A plecat...a intrat intr-o casa modesta...frumos decorată. Am mai stat prin fata casei sale vreo 2 minute ca sa vad daca mai iese si pregatindu-mi discursul, dar in momentul in care am dat sa plec s-au auzit țipete si lucruri trântite si sparte. M-am ascuns după o tufa ca sa vad ce se întâmpla. Ea a ieșit din casă, înspăimântată, trântind ușă după ea. S-a impiedicat, cazand pe jos si plangand. Un barbat a venit la ea, incercand sa-i dea o palma, dar atunci am intervenit eu. Nu puteam sa o las asa, era prea firava. Nu merita asta.

Maya P.O.V.

Mi-am inchis ochii, asteptand acea palma. Dar, nu a venit. Tremuram, imi era atat de frica, pur si simplu, stateam pe jos, cazuta intr-o balta si incercand sa ma apar cu mana pe care o tineam ridicata. Am deschis incet ochii, vazand un baiat inalt, imbracat in negru, aparandu-ma de tata.

- Nu pot sa cred! L-ai adus pe asta aici?! Tarfa care esti! Ai sa mori in chinuri pentru asta, a urlat el facandu-ma sa plang ingrozita. Dupa ce a spus asta, l-am vazut pe acel baiat infuriinduse si dandui cativa pumni. Tata, era pe jos, batut si cu toate ca o merita, nu puteam sa-l vad asa. Il iubeam.

- Te rog, lasa-l, am soptit, baiatul intorcandu-se imediat la mine. Nu mai puteam merge, ma durea ingrozitor piciorul dupa acea cazatura si el a observat ca nu ma puteam ridica. M-a luat in brate, ca pe o mireasa,si m-a dus in fata unei masini, dupa care, m-a pus in ea. Am inceput sa suspin gandindu-ma ca aici imi este sfarsitul si ca imi v-a face lucruri ingrozitoare, dar, vocea lui groasa, m-a calmat.

- Nu, stai linistita, nu am sa te ranesc, nu asta doresc, a spus dupa care l-am privit mai atent. Avea ochii de un verde special, nu am mai vazut niciodata o culoare atat de arzatoare ca jadul. Avea parul maroniu si carliontat, buzele lui erau rosi, foarte rosi si umflate, imi venea sa-l sarut. Cu siguranta, era un baiat dorit. Avea buzele in foarma de inima, iar eu mi-am lins buzele, dorind sa i le gust. De ce ma comport asa? Am intrebat in gand. El a observat ca mi-am lins buzele, si a ranjit, dandu-mi un sarut lung pe frunte. Ma facea sa ma simt in siguranta, cu el, nu imi mai era frica. Am zambit, inchizandu-mi ochii si adormind in masina.

**********

Heiii...ce mai faceti puisori? Stiu ca nu am mai postat nici la asta de un car de ani si imi cer mi de scuze. Prima oara m-am gandit ca ar trebui sa o sterg, dupa am spus sa o mai las si tot asa pana m-am enervat si am spus fie ce-o fi...va pupacesc si va iubesc<3