Dragă omule, tu, acela care ți-ai facut timp sa citești istoria vieții mele, ție vreau să îți spun că... viața nu e roz! Uneori, nici macar colorată nu e, iar câteodată îți arată atât de multe nuanțe, încât îți e prea greu sa o intelegi si nu îți lasă timp să o pricepi.
Viața e așa cum ți-o faci singur. Cum decizi sa fie, așa va fi.
Dacă vrei să fugi de trecut, nu trebuie decât sa nu înveți nimic din greșelile tale sau ale celorlalți. Dacă vrei să fii dezamăgit și să nu mai crezi in viitor, nu trebuie decât să alegi să crezi în oameni și să ai așteptări de la ei. Daca vrei să fii nefericit, e nevoie doar să încerci să îi mulțumești pe toti. Dar crede-mă, mereu va exista cineva pentru care, niciodată nu vei fi destul de bun.
Viața nu îți da a doua șansă și nu te întreabă pe unde te-ai rătăcit ca să se întoarcă înapoi. Te copleșește cu toamne reci in care timpul pierdut, e pierdut și gata! Dacă vrei să fii bun, fii acum, maine... poate nu mai ești deloc!
Iubește, învață și nu te da batut!
CITEȘTI
Amintiri din Toamnele care-au trecut
RomanceO poveste de dragoste, drama ei și dorința de a fi nelimitați de timp si viață.
